După cum scrie portalul Cursdeguvernare.ro, de la începutul acestui an guvernul României a atras 114,7 miliarde de lei din împrumuturi interne și externe – atât pentru acoperirea cheltuielilor curente, cât și pentru refinanțarea datoriei vechi. Aceasta înseamnă cu 5 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În rezultat, până în luna mai, Ministerul Finanțelor a reușit să acopere aproximativ 50% din necesarul total de finanțare planificat pentru anul 2025.
Însă deficitul bugetar în creștere și instabilitatea politică – cauzată de amânarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 pentru mai 2025 – au avut un impact negativ asupra costului împrumuturilor.
Astăzi, România plătește cele mai mari dobânzi la credite din întreaga Uniune Europeană, iar datoria sa publică a depășit 56% din PIB.
Din cauza deficitului bugetar uriaș și a datoriei publice în creștere, la 1 ianuarie 2025 a fost pus în aplicare un pachet de măsuri de austeritate. Nici protestele masive ale funcționarilor publici, polițiștilor și agricultorilor nu au reușit să oprească aplicarea acestor măsuri. (CARTON IN) Pachetul a inclus majorarea unor impozite, suspendarea plății mai multor subvenții, anularea indexării pensiilor și salariilor din sectorul public planificate pentru luna ianuarie, precum și eliminarea plăților pentru ore suplimentare, a primelor și a bonusurilor în sectorul bugetar. De asemenea, plata restanțelor salariale a fost eșalonată pe o perioadă de 5 ani.
Înghețarea plăților: Pensiile, salariile bugetarilor și plățile sociale, inclusiv alocațiile pentru copii, rămân la nivelul lunii noiembrie 2024. Reducerea cheltuielilor: În sectorul bugetar sunt anulate primele și bonusurile. Angajările în administrația publică sunt suspendate, cu unele excepții. Plata tuturor restanțelor salariale este eșalonată pe 5 ani.
Situația financiară gravă a țării a făcut ca România să se transforme, practic, într-un stat complet controlat de Bruxelles.
Înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, portalul G4Media.ro, citând mai mulți oficiali europeni, scria că dacă George Simion va deveni președintele României, Comisia Europeană va declanșa în luna iunie procedura de suspendare a fondurilor europene pentru România, din cauza nerespectării pragului de deficit bugetar și a lipsei reformelor cerute.
„Măsura ar antrena rapid scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar provoca creşterea automată a dobânzilor la care se împrumută guvernul pentru a plăti facturile, pensiile şi salariile. Mai mult, toate contractele pe fonduri UE ar fi îngheţate, iar companiile de construcţii, servicii etc. nu îşi vor mai primi banii. Acest blocaj va duce la un lanţ de insolvenţe şi chiar falimente în economia reală”, se menționează în publicație.
„Măsura ar antrena rapid scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar provoca creşterea automată a dobânzilor la care se împrumută guvernul pentru a plăti facturile, pensiile şi salariile. Mai mult, toate contractele pe fonduri UE ar fi îngheţate, iar companiile de construcţii, servicii etc. nu îşi vor mai primi banii. Acest blocaj va duce la un lanţ de insolvenţe şi chiar falimente în economia reală”.
Sursele G4Media.ro au lăsat să se înțeleagă că dacă în alegeri va învinge nu Simion, ci Nicușor Dan – „candidatul cu orientare pro-europeană” – suspendarea fondurilor europene „ar putea fi evitată în ultimul moment, dacă se va forma rapid un guvern solid pro-european”. Astfel, Bruxellesul a recurs, de facto, la un șantaj direct: ori este ales „candidatul potrivit”, ori României i se blochează finanțarea. În consecință, întregul aparat de stat românesc a sprijinit activ candidatura lui Nicușor Dan în turul doi al alegerilor.
Nicușor Dan va face prima sa vizită externă în calitate de președinte la Bruxelles, după cum sugerează comentatorii de pe rețelele de socializare, pentru a-și rezolva problemele financiare și a cere bani pentru a acoperi gaura financiară. Acesta este un exemplu viu pentru Moldova despre cum se încheie viața pe datorie și prin pompare constantă de împrumuturi în țară. Pe de o parte, salariile, pensiile și plățile sociale sunt înghețate sau reduse. Pe de altă parte, voința liberă a cetățenilor la alegeri este înlocuită de dictatul direct al partenerilor externi.
