Parlamentul francez se pregătește să voteze un proiect de lege care ar permite, în anumite condiții stricte, sinuciderea asistată – situația în care medicii oferă pacientului mijloacele necesare pentru a-și încheia viața – și, posibil, eutanasia, adică intervenția directă a personalului medical la cererea pacientului. Inițiatorii spun că legea ar impune unele dintre cele mai restrictive criterii din Europa, relatează The Guardian.
Ca parte a unui pachet mult așteptat de legi privind sfârșitul vieții – întârziat anul trecut după decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul – deputații urmează să voteze marți și un proiect de lege mai puțin controversat, care stabilește dreptul la îngrijiri paliative.
Ambele voturi marchează începutul unui proces parlamentar de durată, care va presupune ca proiectele de lege să treacă mai întâi prin Senat – camera superioară – și apoi să revină în Adunarea Națională pentru o a doua lectură, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să devină lege mai devreme de 2026.
Guvernul a descris legea privind dreptul de a muri ca fiind „un răspuns etic la nevoia de a sprijini bolnavii și pe cei care suferă”, subliniind că aceasta „nu este nici un nou drept, nici o libertate… ci un echilibru între respect și autonomia persoanei”.
Ce prevede legea
Proiectul de lege ar permite unei echipe medicale să decidă dacă un pacient este eligibil pentru a „avea acces la o substanță letală, atunci când și-a exprimat această dorință”. Pacienții ar putea să o administreze singuri sau să fie ajutați de un medic sau asistent, „dacă nu se află în condiția fizică de a face acest lucru singuri”.
Pentru a putea beneficia de această opțiune, pacienții trebuie să îndeplinească mai multe condiții stricte: să aibă peste 18 ani, să fie cetățeni francezi sau rezidenți în Franța și să sufere de o boală „gravă și incurabilă, care pune viața în pericol, aflată într-un stadiu avansat sau terminal” și care este „ireversibilă”.
Boala trebuie să provoace „suferințe fizice sau psihice constante și insuportabile” care nu pot fi ameliorate prin tratament medical, iar pacientul trebuie să fie capabil să își exprime „în mod liber și informat” dorința de a-și încheia viața.
Proiectul de lege – denumit în Franța „lege privind sfârșitul vieții” sau „asistență la moarte”, și nu „sinucidere asistată” sau „eutanasie” – este așteptat să fie susținut de deputații centriști ai lui Macron și de aliații acestora, precum și de partidele de stânga. De cealaltă parte, deputații de dreapta și de extremă dreapta sunt așteptați să voteze împotrivă.
Toate grupurile parlamentare au primit libertatea de vot, pentru ca deputații să își poată exprima convingerile personale. Eutanasia este un subiect extrem de sensibil în Franța, o țară cu o tradiție catolică îndelungată, iar proiectul de lege este contestat și de numeroși profesioniști din domeniul sănătății.
În prezent, Franța permite doar eutanasia pasivă – cum ar fi oprirea tratamentelor de susținere a vieții – și sedarea profundă înainte de moarte. Însă pacienții care doresc opțiuni active pentru sfârșitul vieții nu au de ales decât să călătorească în alte țări unde eutanasia este legală.
Militanții pentru dreptul de a alege moartea au salutat proiectul de lege, deși îl consideră relativ modest ca amploare. „Este un prim pas, o poartă deschisă – și va conta pentru ceea ce urmează”, a declarat Stéphane Gemmani, reprezentant al asociației ADMD.
„Așteptăm acest moment de zeci de ani. Sperăm că Franța se va alinia treptat la celelalte țări europene”, a spus el. „Faptul că oamenii sunt obligați să meargă în Belgia sau Elveția și să plătească 10.000 sau 15.000 de euro… Situația actuală este pur și simplu greșită.”
Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor susțin moartea asistată, însă Franța s-a mișcat mai lent decât mulți dintre vecinii săi europeni în ceea ce privește legalizarea ei. Alte țări, precum Regatul Unit, dezbat activ subiectul – acolo, un proiect de lege privind moartea asistată se află în prezent în Parlament.
Care este trendul european
Eutanasia activă și sinuciderea asistată sunt legale în Țările de Jos și Belgia încă din 2002, în condiții în mare parte similare. În ambele țări, este necesar ca un medic și un expert independent să fie de acord că pacientul suferă în mod insuportabil și fără nicio perspectivă de ameliorare. Ulterior, ambele state au extins acest drept și la copiii sub 12 ani.
Luxemburgul a dezincriminat eutanasia activă și moartea asistată în 2009. În Elveția, eutanasia activă este interzisă, însă sinuciderea asistată este legală încă din anii 1940, iar organizații precum Exit și Dignitas au ajutat mii de cetățeni elvețieni, rezidenți și persoane din alte țări să își pună capăt vieții.
Austria a legalizat sinuciderea asistată în 2022, iar Spania a adoptat în 2021 o lege care permite atât eutanasia, cât și moartea asistată medical pentru persoanele cu boli grave și incurabile, cu condiția ca acestea să fie conștiente, capabile să ia decizia, să fi formulat cererea în scris, să o fi reconfirmat ulterior și să primească aprobarea unei comisii de evaluare.
Portugalia a dezincriminat eutanasia în 2023, însă măsura nu a intrat încă în vigoare, după ce anumite articole din lege au fost respinse de Curtea Constituțională.
În Regatul Unit, deputații au aprobat în noiembrie anul trecut, într-un prim vot, legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor pentru adulții cu boli incurabile, care au o speranță de viață mai mică de șase luni și pot să-și administreze singuri substanța letală.
Urmează ca parlamentarii să voteze dacă textul – modificat în luna mai pentru a permite medicilor să se retragă din procedură din motive de conștiință – va fi trimis în camera superioară pentru analiză suplimentară. Parlamentul Scoției a adoptat, la rândul său, un prim vot în favoarea unui proiect de lege privind legalizarea morții asistate.
