De mai bine de doi ani, mașinile nu au acces pe tronsonul dintre strada Pușkin și bulevardul Mitropolit Bănulescu-Bodoni al străzii 31 August 1989 – una dintre cele mai circulate artere centrale ale Chișinăului.
Porțiunea a rămas nereabilitată din cauza unor decizii birocratice și intervenții contradictorii venite din partea Ministerului Culturii, care ar fi blocat lucrările prin anularea unui certificat arheologic emis anterior. Cel puțin așa spune viceprimarul capitalei, Ilie Ceban. Contactat de Canal 5, Ministerul nu a răspuns apelurilor noatsre pentru a comenta afirmația funcționarului de la primărie.
î Într-un filmuleț video postat pe rețelele sociale, viceprimarul capitalei, acuză Ministerul Culturii de tărăgănarea reparației străzii 31 August 1989. Ilie Ceban a declarat că porțiunea de caldarâm dintre str. Pușkin și bd. Mitropolit Bănulescu-Bodoni nu a fost reabilitată, nu din lipsă de acțiune a Primăriei, ci din cauza unor decizii birocratice și intervenții contradictorii venite din partea autorităților centrale.
Potrivit lui Ceban, în 2021, Primăria Chișinău a semnat un contract cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru modernizarea integrală a străzii. Până la sfârșitul anului 2023, toate lucrările au fost finalizate, cu excepția sectorului de caldarâm din piatră de granit, redescoperit în timpul săpăturilor.
Agenția Arheologică a emis un certificat de descărcare de sarcină, confirmând că nu există vestigii istorice sau arheologice de valoare care ar necesita conservare specială. Cu toate acestea, Ministerul Culturii a anulat acel certificat și a cerut conservarea căldărâmului „în forma sa actuală”, blocând astfel continuarea proiectului.
ILIE CEBAN, viceprimarul capitalei
– Atunci am înțeles că intențiile nu sunt tocmai bune a specialiștilor în acest sens, deci ei au făcut acest lucru intenționat ori de fapt specialiștii inițial au constat că nu constituie o valoare, iar aceasta era de fapt decizia corectă, asumată de către specialiștii arheologici din domeniu care își știu treaba și munca.
În fine, noi ne- am conformat, fiindcă sunt organe abilitate în acest sens și am inițiat procedura de proiectare. Această procedură de proiectare a durat mai bine de doi ani de zile. În acești doi ani de zile, oamenii pur și simplu se întrebau de ce Primăria nu face nimic, însă noi la toți am explicat că toate procedurile țin de Ministerul Culturii.
Viceprimarul susține că integrarea căldărâmului în proiect este imposibilă din punct de vedere tehnic, din cauza diferențelor de nivel care fac imposibilă amenajarea unei piste pentru bicicliști. Mai mult, Primăria a propus soluții alternative – păstrarea parțială a căldărâmului sau relocarea acestuia în apropierea Muzeului de Istorie – însă toate au fost respinse de Ministerul Culturii, ceea ce a dus la blocarea și complicația suplimentară a proiectului.
Până în prezent, Ministerul Culturii nu a oferit o reacție oficială la acuzațiile aduse de Primărie și nici nu a răspuns la apelurile noastre. Între timp, locuitorii orașului se plâng de disconfortul provocat de starea drumului și lipsa unei perspective clare asupra finalizării lucrărilor.
– În oraș există multe astfel de tronsoane care, din motive necunoscute, nu au fost reparate. Au trecut deja doi ani și pe ele nu se circulă deloc. Primăria susține că lucrările s-au oprit din cauza Ministerului Culturii, care a intervenit în zonă și ar fi cauzat această întrerupere.
Nu se știe cu exactitate dacă Ministerul Culturii este responsabil, însă este nevoie să se clarifice situația, să se evalueze corect valoarea zonei și să se amenajeze corespunzător. Dacă este necesar, ar trebui amenajată o stradă pietonală, nu o parcare dezordonată și neîngrijită.
– Ce părere aveți că Ministerul Culturii tărăgănează efectuarea lucrărilor?
– Mi se pare o tâmpenie ceea ce fac ei
– Nu este comod deloc, doar pentru cei care au mașini pentru că li s-au mai creat câteva locuri de parcare.
– Nu este prea bine.
– De ce?
– Ar trebui să o facă dacă au început.
– Da, fiindcă au trecut mai bine de doi ani.
– Așa e la noi.
– Mergeți des pe aici?
– Da, câîndva am locuit aici.
– Din punctul meu de vedere, nu mai trebuie căldărâm, trebuie deja să facă o stradă okay. Căldărâmul e și jos și aici o să fie greu, nu știu, specialiști sunt și ei trebuie să vadă.
– Cred că strada demult trebuia reparată.
– Cred că a venit momentul să găsească un compromis și să ajungă la o înțelegere, măcar atât. Totuși, este o stradă principală, una dintre cele centrale, care ar putea fi foarte frumoasă. Ar trebui să trateze această problemă ca pe o prioritate pentru cetățeni.
– Eu am discutat asta de multe ori și cu mulți oameni și majoritatea spun că ar fi bine să fie transformată în stradă pietonală, dar sunt vreo 30% care spun că ar fi bine să fie stradă normală.
– Foarte straniu că de atâta timp se întinde și s-a format într-o parcare pentru mașini.
Pentru unii, soluția ar fi transformarea zonei într-o stradă pietonală, pentru alții – reabilitarea integrală a carosabilului. Cert este că, indiferent de opțiunea aleasă, chișinăuienii vor rezultate, nu pretexte birocratice.
În lipsa unei înțelegeri clare între autoritățile locale și cele centrale, strada 31 August 1989 rămâne simbolul unei capitale în care timpul trece, dar piatra rămâne – nu ca patrimoniu, ci ca obstacol.
