Comisia Electorală Centrală care, potrivit legii, trebuie să fie o structură neutră, înaintea alegerilor parlamentare s-a pus complet în slujba intereselor partidului de guvernare PAS. Despre aceasta, a recunoscut practic președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, într-o emisiune de la Jurnal TV.
În primul rând, CEC preia funcția de cenzor – Comisia Electorală Centrală intenționează să șteargă de pe rețelele sociale toate paginile care critică sau nu sunt de acord cu poziția puterii. Oficial, acest lucru este justificat prin faptul că paginile ar promova propaganda și dezinformarea. În al doilea rând, CEC, prin vocea doamnei Caraman, a transmis că există corupție electorală corectă și corupție electorală incorectă. Cea la care recurge PAS este, desigur, corectă.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat într-o emisiune de la Jurnal TV că, înaintea alegerilor parlamentare, CEC a CERUT platformelor TikTok și Facebook să închidă conturile care diseminează propagandă, dezinformare și apeluri la ură. Cu alte cuvinte, acele conturi care critică sau nu sunt de acord cu poziția guvernării. Totuși, Caraman a recunoscut că aceasta nu face parte din atribuțiile directe ale Comisiei Electorale Centrale, adică CEC depășește practic competențele sale, dar, ce nu faci pentru PAS.
ANGELICA CARAMAN, președinte CEC
Chiar dacă nu ține de competența Comisiei Electorale Centrale, nemijlocit, dar ceea ce ține de dezinformarea, manipularea, apelurile la ură și violență, aici tot am intervenit și am solicitat închiderea anumitor conturi, adresându-ne prin modalitatea pe care am discutat-o și este prevăzută și am venit cudemersuri pentru ca să fie închise anumite conturi. Dar aici apare această polemică: până unde este libertatea de exprimare și ceea ce se întâmplă cu mesajele false și mai ales cu cele care incită la ură.
Deci, asta rămâne o problemă care trebuie discutată cu întreaga societate.
De asemenea, Angelica Caraman a explicat pe înțelesul tuturor că există corupție electorală „corectă” – cea practicată de stat prin intermediul PAS, și una „incorectă” și că până nu demult nu credea așa, dar acum și-a schimbat opinia.
VITALIE CĂLUGĂREANU, prezentator
E o tradiție pe aici pe la noi că guvernările, de obicei, în ajunul alegerilor devin tare darnice cu alegătorii. S-a întâmplat și în 2016, și în 2019, cu „Drumurile Bune” și așa mai departe. Am văzut o declarație de a dumneavoastră din 2023, în care spuneați într-un interviu că reparația drumurilor în perioada alegerilor este o formă de corupție electorală. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este: dar când Guvernul lansează programul „Moldova Poate” în prag de alegeri, poate fi și acesta considerat corupție electorală?
ANGELICA CARAMAN, președinte CEC
Noi, având alegeri în fiecare an, ar ieși că nu ar trebui să fie majorări de salarii sau alocații, sau acele subvenții care se dau pentru că poate fi interpretat drept mită electorală, cred că ajungem aici pe extreme. Pentru că, trebuie să facem deosebire că o persoană vine și propune bani ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea Executivului.
Reiese că, atunci când autoritățile, înainte de alegeri, din bugetul de stat sau prin credite luate de la Uniunea Europeană, alocă bani pentru plăți unice pensionarilor, majorarea salariilor sau lansează special pentru alegeri programe costisitoareprecum „Satul European” sau „Bugetul Plus” – o fac doar din grijă față de cetățeni și asta nu se numește corupție electorală sau utilizare abuzivă a resurselor administrative.
Iar atunci când unii politicieni sau partide oferă unei familii nevoiașe un frigider, o mașină de spălat sau plătesc ani la rând un ajutor financiar suplimentar la pensie – acest lucru, în opinia președintelui CEC, reprezintă deja mită electorală. Totuși, chiar și organizațiile neguvernamentale loiale actualei guvernări nu sunt pe deplin de acord cu așa concluzii.
Astfel, în raportul asociației „Promo-LEX” privind alegerile prezidențiale din 2024, au fost menționate cel puțin șase cazuri de utilizare a proiectelor guvernamentale în scopuri electorale. În raport se subliniază că aceste practici subminează egalitatea de șanse între concurenți și afectează libertatea alegătorilor de a lua decizii informate. De exemplu, în cadrul ședinței guvernului din 9 octombrie 2024, premierul Dorin Recean a anunțat adoptarea deciziei privind acordarea unui ajutor unic în valoare de 2.300 de lei pentru cel puțin 31 de mii de pensionari, au remarcat observatorii de la „Promo-LEX”.
Misiunea de observare a OSCE a acuzat-o, de asemenea, pe candidata la președinție Maia Sandu de utilizarea abuzivă a resurselor statului, ceea ce, în opinia observatorilor europeni, i-a pus pe ceilalți concurenți electorali într-o situație inegală față de ea.
