În timp ce unii moldoveni trăiesc deja la limita sărăciei, Moldova continuă să se înarmeze până în dinți. Președinta, Maia Sandu promite că până în anul 2026 Republica Moldova va avea un sistem complet de apărare antiaeriană, capabil nu doar să supravegheze, ci și să intercepteze ținte precum drone, avioane sau rachete.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la TV8. „Continuăm să ne înarmăm”, a spus Sandu, menționând că echipamentele militare ar urma să fie achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene și în cadrul acordurilor bilaterale cu alte țări. Nu e clar însă dacă sprijinul va fi sub formă de donații sau echipamente vechi, dar scumpe, ca în cazul Ucrainei.
Deși Republica Moldova nu este implicată în vreun conflict și nu se pregătește oficial de război, autoritățile continuă să investească în echipamente militare din ce în ce mai sofisticate. În plin context de criză socială și economică, președinta Maia Sandu anunță că până în anul 2026 țara noastră va avea un sistem complet de apărare antiaeriană care nu doar va supraveghea spațiul aerian, dar va putea intercepta și ținte.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
Anul viitor, vor fi instalate nu doar radare, ci va fi implementat un sistem complet de apărare antiaeriană. Acest proiect este realizat în colaborare cu Uniunea Europeană și cu anumite state membre care au semnat acorduri bilaterale cu Republica Moldova. Unele dintre aceste țări ne vor sprijini direct, având în vedere că echipamentele necesare pentru un astfel de sistem nu costă puțin.
Sandu nu a precizat însă dacă acest sprijin va veni sub formă de donații, așa cum s-a întâmplat parțial în cazul Ucrainei, sau dacă Moldova va trebui să achiziționeze echipamente uzate din stocuri vechi, dar costisitoare.
Totul se întâmplă, în timp ce situația socială din Moldova devine tot mai gravă. Potrivit celor mai recente statistici, aproximativ 40% dintre cetățeni trăiesc sub pragul sărăciei, iar pensionarii reprezintă cea mai afectată categorie – 60% dintre ei abia de își duc traiul. Cu toate acestea, în loc să se concentreze pe problemele reale ale oamenilor – pensii mizere, lipsa sprijinului social sau un sistem medical învechit – autoritățile pun accent pe cheltuielile pentru înarmare. Astfel, reiese că guvernarea de la Chișinău pare mai preocupată să-și consolideze imaginea de partener strategic al Uniunii Europene decât să răspundă nevoilor urgente ale populației.
În acest context, apare o simplă întrebare: cât ne va costa această „securitate” și cine va plăti, de fapt, prețul?
Moldova este al doilea stat după Ucraina, în care Uniunea Europeană face cele mai mari injectări de armament și muniții. Anterior, în țara noastră a fost pompată tehnică și alte mijloace de intervenție militară, de milioane de eruo, din Franta, Germania și SUA. Am cumpărat 2 radare, iar în paralel cu înarmarea, în comuna Băcioi, se construiește, în ritm accelerat, cea mai mare bază militară din țară. Mulți experți consideră că în acest fel UE își asigură o zonă tampon pentru apărare. Dar problema este că, pentru asta se folosesc nu doar granturi din partea UE, ci și împrumuturi pe care tot noi va trebui să le rambursăm și, ce este și mai grav – fonduri bugetare. Iar autoritățile moldovenești le obțin prin reducerea cheltuielilor pentru medicină și asistența socială.
Pentru anul curent, Ministerului Apărării i-au fost alocate aproximativ 1,9 miliarde de lei, adică 0,65% din PIB. Strategia de apărare națională prevede creșterea treptată a bugetului pentru apărare până la 1% din PIB până în anul 2030
