În ziua celei de-a 80-a aniversări a Marii Victorii, ne vom aminti de isprava bunicilor și străbunicilor noștri, vom vorbi despre prețul păcii și despre forța memoriei populare. Pe 9 mai, buletinul nostru de știri va fi doar despre ce e mai important: despre eroii care nu mai sunt și despre cei care sunt încă alături. Despre cei care au luptat și au câștigat, despre cum războiul a frânt destine și ce a însemnat pentru țara noastră. Întreaga emisie va fi despre Victorie. Povești, chipuri, imagini, arhive, reportaje de la memoriale, întâlniri cu martori oculari. Pentru că nu uităm. Pentru că suntem mândri.
9 Mai este o zi specială pentru toți. O zi în care cuvintele „nu uităm și” și „ne mândrim” nu sună ca o formalitate, ci ca un adevăr comun al nostru. În această zi, CANAL 5 a pregătit un program festiv special, care va începe cu transmisiunea în direct pe toate platformele sociale ale canalului nostru a Marșului Victoriei și a procesiunii Regimentului Nemuritor.
În această zi, ne vom aminti nu doar de date și parade, ci în primul rând — de oameni. De cei care au plecat pe front fără să știe dacă se vor mai întoarce. De cei care au muncit în spatele frontului până la epuizare. De cei care și-au pierdut apropiații, dar nu și-au pierdut credința. Un martor viu al acelor vremuri îngrozitoare este Taisia Topkina din satul Coșnița, raionul Dubăsari.
În copilărie, ea a trăit toate ororile războiului și astăzi, cu lacrimi în ochi, vorbește despre acei ani cu frică, dar cu speranță nestinsă că, în curând, va veni pacea și că tatăl ei, plecat pe front, se va întoarce acasă. Și s-a întors.
TAISIA TOPKINA, locuitoare a satului Coșnișa, raionul Dubăsari
„Pe cărare venea un soldat spre mine. Vai, ce a fost, am țipat: „Mamă, unchiule, mamă, acolo e un unchi cu epoleți, cu chipiu, cu epoleți, uite, are medalii!” Și el a strigat: „Tasiunea, vino la mine, Tasiunea!” Am alergat la el. Aveam 6 ani. El plecase cu șase ani și jumătate în urmă. Așa se întorceau oamenii acasă, încet.”
Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei nu este doar un fapt istoric. Este o memorie vie, reflectată în fotografii vechi și arhive, în lacrimile de recunoștință și în vocile veteranilor. Mâine, în buletinul nostru de știri, vom difuza poveștile a trei martori vii ai acelui război cumplit.
VASILI LITVINOV, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei
În sfârșit, am învins! Spre seară am aflat deja că ziua de 9 Mai a fost declarată sărbătoare națională – Ziua Victoriei. Mitinguri spontane, focuri de artificii, strigăte de „ura”, îmbrățișări și felicitări – adesea cu lacrimi în ochi.”
Moldova, ca parte a acelei mari țări sovietice, a avut o contribuție semnificativă la victorie. Chiar din primele ore ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Chișinăul a devenit oraș de linia întâi. Locuitorii Moldovei au forjat această victorie atât pe front, cât și în spatele lui. Oamenii și-au dat nu doar munca și sănătatea, ci și economiile proprii.
Totul a început cu locuitorii satului moldovenesc Cinișeuți, de unde a pornit ideea de a aduna bani pentru o coloană de tancuri destinată Armatei Roșii. În doar jumătate de an, s-au strâns peste 20 de milioane de ruble. Banii au fost transferați în fondul Armatei Roșii. Cu aceste fonduri a fost construită coloana de tancuri „Pentru Moldova Sovietică”. Ziua de 24 august, Ziua eliberării Chișinăului, a intrat în istorie ca ziua eliberării Moldovei de sub ocupația germano-fascistă.
– A venit ora eliberării capitalei Moldovei
Pe 9 mai ne vom aminti și de cele mai cunoscute cântece despre război — cum au apărut și de ce chiar și după 80 de ani sunt cântate și transmise din generație în generație, ca parte a memoriei colective și a legăturii sufletești cu acele vremuri.
De ce pentru noi această sărbătoare este cea mai mare și cea mai sfântă? Unul dintre răspunsuri se găsește în povestea personală a jurnalistei noastre. Bunicul observatorului CANAL 5 Olga Dziatkovskaia, moldovean pe linia tatălui, a plecat voluntar pe front în ’44, iar în aprilie ’45 a venit vestea că este dat dispărut. Bunica, mama tatălui Olgăi, nu a ajuns până la sfârșitul războiului. Astfel, toți cei cinci copii din familia lor au rămas orfani într-o clipă. Toți au fost duși la orfelinat. Aceasta e tot ce știa familia Olgăi despre bunicul și bunica ei. Dar, cu mai bine de zece ani în urmă, totul s-a schimbat. Restabilirea adevărului istoric a fost posibilă chiar în Germania. Nu ratați toate detaliile acestei povești mâine, de Ziua Victoriei.
Urmăriți programul nostru festiv pe tot parcursul zilei și edițiile speciale de știri. Pe 9 mai, la orele 14:00, 16:00, 19:00 și 21:00, la CANAL 5. Ca să ne amintim împreună. Și să spunem mulțumim.
