Bugetul de stat al Republicii Moldova a depins aproape complet de finanțarea externă în cei patru ani de guvernare ai regimului Sandu– PAS. Însă problema majoră nu este doar această dependență, ci faptul că țara a ajuns să achite mai mult pentru datoriile vechi decât reușește să atragă din împrumuturi noi.
Din această cauză, deja în februarie 2025, s-a recurs la tăieri în bugetul destinat cheltuielilor obligatorii și curente. Cu alte cuvinte, fără acces la noi surse externe de finanțare, nu vor exista bani pentru salarii, pensii, servicii medicale sau educație, în timp ce achitarea datoriilor din trecut va continua exclusiv din banii contribuabililor moldoveni.
La 31 martie 2025, datoria publică externă a Republicii Moldova a fost de 76,2 miliarde de lei, în scădere aparentă față de februarie, când ajunsese la 78,3 miliarde. Diferența de 2,1 miliarde de lei nu indică însă o reducere reală a datoriei, ci reflectă doar fluctuațiile de curs valutar – mai exact, deprecierea dolarului în raport cu leul moldovenesc.
În realitate, situația este mai complicată. Conform datelor, rambursările făcute pentru creditele contractate anterior au fost de 3,8 ori mai mari decât sumele obținute din împrumuturi noi. Mai exact, în această perioadă, Moldova a returnat 75,3 milioane de dolari și a primit doar 19,9 milioane în împrumuturi proaspete.
Statisticile arată clar un trend îngrijorător: doar anul trecut, datoria externă a crescut cu aproape 20%, iar în ultimii patru ani s-a dublat aproape complet.
Economistul Vladimir Golovatiuc a explicat, într-un interviu pentru Canal 5, că bugetele anilor 2023, 2024 și 2025 s-au bazat în mare parte pe resurse externe. În 2024, de exemplu, Moldova a contractat credite noi în valoare de peste 1 miliard de dolari.
Problema este că, în lipsa unor surse clare de rambursare, întrebarea rămâne deschisă: Cum va reuși țara să achite aceste datorii, fără să afecteze plățile sociale și serviciile publice esențiale?
VLADIMIR GOLOVATIUC, economist
Cea mai mare parte a bugetului de stat este direcționată către cheltuieli sociale, cum ar fi salariile, sistemul de sănătate, educația și reparația drumurilor. 0,04,15 (musca) 0,04,20 În condițiile în care statul rambursează mai mult decât primește din împrumuturi noi, aceste domenii vor fi afectate negativ.
Cu cât returnăm mai mulți bani creditorilor și atragem mai puține fonduri externe, cu atât vor fi mai mici alocările bugetare pentru nevoile interne. 0.04.42 Iar această realitate deja se vede în cifre: din februarie 2025, cheltuielile publice au început să scadă.
În plus, rambursarea datoriilor externe cade integral pe umerii contribuabililor — atât persoane fizice, cât și juridice. Asta înseamnă că taxele colectate nu vor mai fi folosite pentru dezvoltarea țării sau sprijinirea populației și mediului de afaceri, ci vor merge direct către plata datoriilor acumulate anterior.
Împrumuturile externe în regimul Sandu-PAS nu au fost o simplă sursă suplimentară de finanțare, ci au ajuns să constituie principalul element al cheltuielilor bugetare. În loc ca impozitele plătite de cetățeni să fie folosite pentru dezvoltarea economiei și îmbunătățirea condițiilor de trai, ele sunt folosite pentru a achita datoriile acumulate. Aceasta reprezintă adevărata problemă a sistemului — o adevărată piramidă financiară.
Bugetul de stat pentru 2025 preconizează o creștere a datoriei publice la 136 de miliarde de lei. În plus, doar în primele trei luni ale acestui an, rezervele valutare ale Republicii Moldova s-au redus cu 200 de milioane de euro, majoritatea acestor fonduri fiind direcționate către rambursarea datoriei externe. În prezent, datoria publică totală a Moldovei se ridică la aproape 125 de miliarde de lei, iar până la sfârșitul anului mai sunt încă 8 luni, iar evoluția acestui total rămâne greu de prevăzut.
