Premierul Ungariei, Viktor Orban a dat asigurări vineri că nu are nicio intenţie să-şi scoată ţara din UE, ci, mai degrabă, ar vrea, împreună cu alţi politicieni conservatori, o transformare profundă a spațiului comunitar, pentru ca acesta sa devină „din nou ce a fost” odinioară scrie digi24.ro
Declaraţia șefului guvernului de la Budapesta vine după ce premierul polonez Donald Tusk a afirmat că Orban ar dori ieşirea Ungariei din UE, după ce politicianul maghiar a mărturisit că ar fi primit încurajări în acest sens din partea preşedintelui american Donald Trump, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. „Dragă Donald (n.r. Tusk). Să nu-ţi faci prea multe iluzii. Ungaria nu va ieşi din UE.
Dar o vom transforma împreună cu «Patrioţii pentru Europa» , astfel încât să fie din nou ce a fost atunci când Polonia şi Ungaria i s-au alăturat”, a scris Orban pe platforma X. „Patrioţi pentru Europa” este un nou grup politic suveranist, pe care premierul ungar l-a impulsionat în Parlamentul European.
urban a răspuns astfel unui mesaj în care Tusk, politician puternic pro-UE şi fost preşedinte al Consiliului European, afirma că premierul ungar „vorbeşte deschis despre părăsirea Uniunii Europene”. În replica sa, Viktor Orban a adăugat că atunci când Ungaria şi Polonia au aderat la UE, în anul 2004, „birocraţii de la Bruxelles serveau poporul, nu pe ei înşişi”, şi „nu se amestecau în dezbaterile politice interne ale statelor membre”.
Reacțiile vin după ce premierul ungar a declarat miercuri, într-un discurs susţinut la un forum, că preşedintele american Donald Trump l-a întrebat când va retrage Ungaria din UE, întrebare la care Orban a afirmat că ar fi răspuns: „Domnule preşedinte, avem nevoie de o ofertă bună”. Orban a mai susţinut că Trump îi pune cu regularitate această întrebare în discuţiile lor telefonice, iar el îi dă mereu acelaşi răspuns, şi anume că Ungaria va ieşi din UE atunci când va fi mai avantajos pentru ea să fie în afara blocului comunitar, mai ales ţinând cont de faptul că 85% dintre exporturile Ungariei merg către statele UE.
Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE asupra dreptului naţional, acuzaţii cărora li se adaugă cele ce privesc relaţiile apropiate ale lui Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin. Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei, în decembrie 2022, noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.
Din aceste fonduri de coeziune, au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa, la acel moment, să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Între timp, Ungaria a reuşit „în urma unor bătălii politice dure” deblocarea în total a circa 13 miliarde de euro din aceste fonduri, a declarat vineri Orban, care a promis că va continua „lupta” cu Bruxelles, pentru ca Ungaria să poată accesa şi diferenţa de circa 10 miliarde de euro. „Desigur, Bruxelles-ul ne spune că, dacă lăsăm migranţii să intre, dacă renunţăm la protecţia copiilor (n.r. în faţa acţiunilor LGBT), dacă ne schimbăm poziţia din pro-pace în pro-război, atunci vom avea uşor acces la aceşti bani. Dar eu spun «nu» acestui preţ. Mai bine luptăm”, a insistat Orban.
