Se autointitulează „demascatori ai știrilor false”, dar ajung să le fabrice chiar ei. Atunci când a ieșit la iveală o realitate neplăcută și, la propriu, urât mirositoare în jurul așa-numitei „Reforme a
Justiției” — un proiect amplu, finanțat de Occident prin ONG-uri favorizate politic — aceleași organizații s-au grăbit să acopere imaginea regimului Sandu-PAS.
Pe fundalul dezvăluirilor scandaloase făcute de Veronica Dragalin și Alexandru Furtună, susținute inclusiv de alți reprezentanți din sistemul judiciar, acești „Chip și Dale” ai puterii declară, cu aplomb, că totul ar fi o minciună. Ei bine, da — banii nu au miros. Spre deosebire de reformă. Despre cum chiar fabrica de manipulare „STOP FALS”
contribuie la scufundarea regimului și de ce minciunile lor primitive nu valorează nici cât hârtia pe care sunt scrise aflați în comentariul colegei noastre, Olga Dzeatkovskaia.
Compania finanțată din bani occidentali — inclusiv de USAID, iar după închiderea acestui birou controversat de către administrația Trump, acum susținută din banii contribuabililor europeni — „STOP FALS”, este, în esență, ocupată cu fabricarea de falsuri. Iar ceea ce fac, sincer vorbind, este adesea stângaci și superficial. Însă de data aceasta, autorii acestei „producții” s-au întrecut pe ei înșiși.
Pe fundalul eșecurilor rușinoase din justiție și al dezvăluirilor explozive ale fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, despre imixtiunea conducerii moldovenești în sistemul judiciar, procesul de triere și verificare a ajuns, se pare, într-un punct mort. A venit un ordin de sus – sau mai degrabă un strigăt disperat – „Faceți măcar ceva!!!”
Așa că s-a pus în mișcare o adevărată mașinărie de propagandă în stilul „totul e bine cu reforma”, deși realitatea este, de fapt, o alegere între două litere: „g” de la gunoi și „j” de la jaf.
Așadar, ni se servește un titlu zgomotos: „STOP FALS PREZINTĂ ADEVĂRUL DESPRE REFORMA JUSTIȚIEI DIN REPUBLICA
MOLDOVA!” — nimic mai puțin decât ”adevărul absolut”. Pentru că, în logica lor, toți ceilalți mint. Dar hai să ne amintim despre cine vorbim: un proiect al Asociației Presei Independente. Da, aceeași API care până nu demult trăia bine-mersi din banii contribuabililor occidentali, încasând salarii generoase și livrând, la comandă, „produse media” conforme cu doleanțele sponsorilor și, firește, ale patronilor politici din PAS.
Totul sub masca „independenței jurnalistice”. O independență de fațadă, atâta timp cât adevărul prezentat depinde direct de cine plătește factura.
Sunt puse patru întrebări despre reformă și patru răspunsuri corecte la acestea. Prima întrebare: Care este impactul reformei asupra sistemului judiciar în acest moment? Și ce credeți, care sunt variantele de răspuns?
Cum s-ar spune, poți urmări la nesfârșit cum Sandu inventează scuze, Dragalin se joacă de-a procurorul pe banii statului, iar trompetele PAS-ului transformă orice eșec într-
un „succes parțial”. Reforma, în varianta lor, e un spectacol bine regizat, dar cu actori tot mai puțini convingători.
OPRIȚI FALSURILE. RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA DESPRE IMPACTUL REFORMEI ASUPRA SISTEMULUI JUSTIȚIONAL
Pe lângă lege, adevărata justiție se bazează pe onestitatea celor care o administrează. Procesul de evaluare externă a început să excludă din sistem judecătorii și procurorii care nu îndeplinesc criteriile de integritate. Prin restructurarea unor instituții precum Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
Așadar, potrivit acestor falși concurenți, Curtea Supremă și Curtea Supremă de Justiție ar avea acum judecători și procurori „foarte integri”? Inclusiv la nivelul conducerii? Coincidență sau nu, mulți dintre aceștia provin din ONG-uri finanțate de organizația controversată USAID și de rețeaua de ONG-uri asociată cu George Soros. Mă întreb de ce au trecut atât de ușor de procedurile de verificare, spre deosebire de alți candidați, fără să fie supuși unui control real.
În manualul Stopfals, o astfel de întrebare nu apare, ceea ce pare să sugereze că nici nu merită un răspuns. Însă noi, cei care spunem lucrurilor pe nume, avem o explicație. De exemplu, vedem cum sunt trecuți prin verificări superficiale doar cei loiali regimului aflat la putere, inclusiv în cazul numirilor în Consiliul Superior al Magistraturii — chiar și atunci când există suspiciuni sau dosare penale pentru fapte de corupție.
VICTORIA SANDUȚA, fost judecător
Ne amintim de asta după scandalul cu Iulian Muntean. Dar să nu uităm, nu știu dacă ați urmărit audierile comisiei de evaluare, dar eu am făcut-o. Și dacă îi urmăriți, veți vedea cum aude Julian Muntyan. Există un episod în care este întrebat: – Domnule Muntean, ați declarat aici că ați primit patru milioane de lei donații de la rude. C
um ați comenta acest lucru? Și spune: da, rudele mele au o afacere și mi-au făcut aceste donații și datorită acestor donații am putut trăi din fonduri legale și nu a trebuit să reduc fondurile legale. Așadar, aflăm despre o nouă națiune din Republica Moldova, unde există modalități legale și mai puțin legale de a câștiga venituri.
Și comisia a spus, bine, comisia nu a întrebat ce treabă au aceste rude? De unde își iau banii? Adică, i-au evaluat pe părinții judecătorului Ion Chirtoacă, și inițial nu pe judecător, ci pe părinți. Și referitor la aceste rude care au dat patru milioane, au spus: „Bine, bine, răspunsul este acceptat, știți cum să bifați căsuța, haideți să mergem mai departe.”
A doua întrebare, și un răspuns pe măsură — unul „genial”, desigur. Mai ales acum, după ce au ieșit la iveală detaliile scandaloase despre cum funcționează, de fapt, comisia de verificare. Cum ar putea evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor să contribuie la combaterea corupției? Cum, cum? Simplu: transformând comisia într-una dintre cele mai corupte structuri create vreodată!
Vă provocăm să demonstrați contrariul, stimați colegi din Asociația așa-zisei Prese Independente. Aveți curajul să spuneți adevărul măcar o dată? Haideți, dați o singură cifră: care este salariul președintelui acestei comisii? Cât câștigă membrii secretariatului? Și, cel mai important — de unde provin fondurile care le susțin stilul de viață opulent?
Cât din bugetul public, adică din banii noștri, le asigură confortul, și ce sume vin direct din rețeaua Soros? Nu sunteți voi cei care se pretind anchetatori neînfricați, iubitori ai adevărului? Atunci demonstrați că nu sunteți doar niște ipocriți cu normă întreagă, înarmați cu lozinci despre transparență.
„Procesul de verificare evaluează onestitatea și integritatea unor procurori care dețin funcții-cheie, precum cei implicați în combaterea crimei organizate și a corupției… Acest demers ar crea, teoretic, condiții favorabile pentru promovarea profesioniștilor integri…”
Însă realitatea pare să arate cu totul altfel. Fostul procuror Victoria Furtună, o persoană care cunoaște sistemul din interior, a simțit pe propria piele cum funcționează, de fapt, „lupta pentru integritate”.
Imediat ce a inițiat o anchetă privind abuzurile de putere și presiunile exercitate asupra procurorilor și judecătorilor, conducerea de vârf a țării — inclusiv administrația președintelui Maia Sandu, pe care Furtună o acuzase anterior de falsificarea unor documente menite să elimine magistrații incomozi pentru regim — a început să exercite presiuni directe asupra sa.
Dar, potrivit fostului procuror, acesta este doar vârful aisbergului. Adevărata problemă este sistemul de justiție care se construiește sub actualul regim Sandu-PAS — unul care, susține Furtună, nu are nimic în comun cu legea sau cu noțiunea reală de justiție.
VICTORIA FURTUNĂ, fost procuror
Verificare? Vă pot spune 100% că aceasta nu a fost o reformă, ci un mecanism de uzurpare a sistemului judiciar. Prin acest proces, PAS nu a curățat sistemul, ci mai degrabă l-a subjugat.
Prin înlăturarea judecătorilor și procurorilor nedoriți. Sistemul judiciar din Republica Moldova nu mai acționează ca o instituție independentă, ci a devenit o acoperire pentru toate deciziile ilegale ale regimului. Am auzit că președintele SUA a declarat că au fost cheltuiți 300 de milioane de dolari, care, după cum s-a dovedit, au fost cheltuiți pentru o campanie de relații publice pentru actualul guvern.
Aceasta este interferența structurilor externe în politica internă. 8.52 Știm cu toții unde s-au dus acești bani. În mass-media occidentală există multă propagandă despre succesele reformei, despre ceea ce au făcut autoritățile actuale. Finanțarea ONG-urilor și a mass-media controlate pentru a combate opoziția. Sprijinirea PAS în timpul alegerilor și legitimarea tuturor deciziilor acestora.
Este această finanțare ilegală? Evident. Dacă orice alt partid ar fi primit astfel de bani din afară, acesta ar fi fost deja închis.
Aceasta este o uzurpare a puterii prin intermediul sistemului judiciar, care acum protejează schemele PAS ilegale. 9.34 Aceasta este utilizarea finanțării străine pentru a guverna statul nostru.
Dacă nu este așa, atunci poate e timpul să ne dovediți contrariul. Dar nu — așa-zișii jurnaliști „independenți” nu anchetează niciodată cazurile de corupție comise de PAS. Nici măcar nu le menționează. În Republica Moldova există două categorii de subiecte: cele care pot fi investigate și cele care sunt, pur și simplu, interzise. Se face o formă de propagandă prin tăcere. Sau, mai precis, prin ascundere. Sau greșim?
Ajungem și la întrebarea a treia din manualul ”Stopfals” — una care, cum bine s-ar spune, „nu te lasă nici să te așezi, nici să te ridici”: ”Care sunt principalele schimbări produse ca urmare a reformei Consiliului Superior al Magistraturii?” Și următoarea: ”Cum influențează sprijinul extern reformarea sistemului?”
O întrebare firească se impune: ”chiar îi credeți pe cetățenii moldoveni naivi sau, mai rău, idioți?”
Și vine, desigur, răspunsul oficial, plin de emfază și formulări grandioase:
„…Reforma Curții Supreme de Justiție prevede extinderea instituției, care este garantul independenței sistemului judiciar, propune președintelui numirea judecătorilor și asigură desfășurarea activităților profesionale ale acestora.
Astfel, în componența CSM au fost incluși membri din afara sistemului, selectați – atenție – pe baza ”onestității” și ”competenței”… Noua componență este mai funcțională…”
Și, ca într-o veritabilă capodoperă a manipulării, ni se mai servește și următoarea frază: „…Sprijinul extern joacă un rol esențial.
Organizațiile internaționale și partenerii susțin reformele care urmăresc alinierea sistemului judiciar la standardele democratice comune.”
Totul sună impecabil pe hârtie. Dar realitatea e că întrebările incomode nu-și găsesc niciodată locul în discursul oficial. Iar cei care le pun sunt rapid catalogați drept „dușmani ai reformei” sau „promotori ai falsurilor”.
VICTORIA FURTUNĂ, fost procuror
Partidul PAS este un proiect al USAID și al Fundației Soros pentru a stabili controlul și influența în Moldova.
Pentru a asigura influența și controlul complet asupra fluxurilor financiare și investițiilor din Occident, a fost necesară preluarea sistemului judiciar, transformându-l într-un instrument care să protejeze partidul actual și sponsorii acestuia.
Cum s-a făcut? USAID a lucrat foarte profesionist. Ce a făcut? A făcut o reformă a justiției, care în realitate a fost o epurare a sistemului.
Toate pozițiile cheie din sistemul judiciar și din parchet au fost ocupate de persoane loiale actualului guvern și de curatori.
Nu trebuie să fii expert în rachete ca să înțelegi un lucru simplu, pe care îl spun și experții adevărați — inclusiv judecători și procurori: este imposibil să fii competent într-un domeniu în care nu ai niciun fel de competență. Un lucrător de ONG ieri nu poate deveni, peste noapte, judecător sau procuror. Supraveghetor?
Poate, dar asta intră deja în cu totul alt cod — cel penal. Așadar, poate exact asta se urmărește.
Pentru că atunci când Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție sunt transformate din instituții independente în caricaturi administrative, conduse pe principiul: „Ce vreți?! Avem o ofertă variată de soluții convenabile pentru regim!”, nu mai putem vorbi nici de justiție, nici de legalitate.
Victoria Furtună a atras atenția, pe bună dreptate, asupra unui alt aspect crucial: lipsa oricărei urmăriri penale a reprezentanților regimului aflat la putere. Și asta în ciuda unor acte de corupție atât de flagrante, încât trebuie să fii complet orb ca să nu le vezi.
În acest context, ideea înființării unui nou parchet nu pare deloc o coincidență. Ci mai degrabă o piesă logică dintr-un puzzle bine gândit: controlul total asupra justiției, ambalat în lozinci despre transparență și reformă.
VICTORIA FURTUNĂ, fost procuror
În esență, aceasta este uzurparea puterii prin crearea unui birou de procuror de buzunar. 6.38 Aceasta nu este o reformă. Cred că aceasta este ultima lor șansă de a rămâne la putere prin orice mijloace.
Urmăriți antrenamentul. Au fost pedepsiți funcționarii PAS corupți în această perioadă? Au fost deschise vreun dosar penal împotriva actualului guvern? Nici măcar nu sunt verificați sau măcar interogați. Deci, nu, aceasta nu este o luptă împotriva corupției. Aceasta este o epurare pur politică.
În esență, demisia lui Dragalin face parte dintr-o etapă a unei scheme mai largi de uzurpare a puterii în Moldova. Deși este posibil ca Dragalin să nu fi prevăzut modul în care va trebui să demisioneze și să părăsească țara, realitatea este alta.
Apropo, acest aspect merită o atenție deosebită: e mult mai ușor să faci declarații zgomotoase din afaceri externe, decât să răspunzi în fața justiției. Mai ales atunci când vizezi o „dușmană personală” — trebuie spus că, pe vremuri, Maia Sandu a fost un model pentru Dragalin. Dar acum, nu mai este. Nu a mai rămas niciun model, nici măcar vreo sursă clară de finanțare pentru PAS — iar acea sursă a fost, la un moment dat, familia Dragalin.
Și totuși, așa-zișii „jurnaliști independenți” nu observă nimic ilegal în acest întreg scenariu? Este un păcat că nu există încă un leac eficient pentru această boală.
VERONICA DRAGALIN, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție
Cred că Banca Națională a primit o mulțime de informații incriminatoare despre procurori și judecători, tocmai pentru că Banca Națională a pregătit niște note informative pentru procedura de evaluare preliminară și pentru aprobarea a 40 de judecători.
Dețineau informații compromițătoare și aceste informații erau folosite pentru a șantaja judecătorii, pentru a-i obliga să acționeze într-un anumit fel. Am avut aceste informații de la bun început și exact asta am vrut să spun. Aceasta nu este dreptate; Nu așa se iau decizii corecte și legale.
Cum s-ar spune, nu are rost să plângi după o ceartă. Ne adresăm acum lui Dragalin. Cu toate acestea, vina ei pentru faptul că a tăcut în toți acești ani și a acoperit ilegalitățile regimului aflat la putere nu diminuează cu nimic responsabilitatea conducerii țării.
Când președinta declară că nu a pus niciodată presiune pe judecători, că nu există liste cu cei care trebuie să fie supuși verificării și cei care nu, iar apoi apare la o adunare generală a judecătorilor și amenință cu măsuri extraordinare, cum să interpretezi asta? Cum se numește când, în fiecare an, regimul mărește constant salariile judecătorilor și procurorilor, nu cu câțiva lei sau cu 200 de lei, ci cu zeci de mii, astfel încât unii dintre aceștia nu vor mai putea intra pe ușă în curând. Iar acest lucru se întâmplă în timp ce pensionarii și angajații din sectorul public sunt lăsați de izbeliște.
Ce trebuie să înțelegem atunci când instanțele judecătorești iau decizii „corecte”, aparent independente de guvern, dar care sunt totuși în interesul guvernului și împotriva opoziției și a tuturor disidenților.
Când canalele TV și site-urile web care îndrăznesc să critice regimul sunt închise, iar regimul nici măcar nu își mai ascunde complicitatea față de aceste acțiuni… Și atunci, aceștia stau așezați frumos, unul lângă altul. Iar, desigur, nu pentru a discuta despre vreo reformă reală, ci despre manichiură, de exemplu. Pur și simplu emană independență. Niciodată nu am avut o asemenea armonie între putere și dreptate. Chiar așa.
Apropo, judecătoarea Marina Rusu i-a propus un test interesant președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. Nu vrei să treci chiar tu prin procesul de verificare?
MARINA RUSU, judecător
„Am avut-o pe dna Dominica Manole la adunarea noastră generală a judecătorilor și ea a spus: «Nu vă temeți de verificare, domnule judecător!»” „Intră în ea!” Și asta o spune o persoană care ea însăși nu a intrat în asta. Cred că, dacă vrei să vorbești despre această procedură și ai încredere în ea, atunci demonstrează-o prin propriul tău exemplu.”
Se pare că nu vrea. Însă Nicolae Eșanu, fostul viceministru al Justiției, a spus clar că ar fi mult mai bine ca regimul aflat la guvernare să mărturisească, pentru a spune așa, să recunoască adevărul despre cât de mult au dat-o în bară. Dar, desigur, acesta este doar glasul fărădelegii care strigă în deșertul moldovenesc.
NICOLAE EȘANU, fost viceministru al Justiției
Cea mai mare problemă este reacția. Se pot face greșeli, dar cea mai mare problemă este reacția la greșeli. Când ai dat-o în bară, undeva, și ai reacționat corect, ce? Uite, îi vom pedepsi acum pe cei care au făcut-o, ei văd că nu ai fost implicat acolo. Și când începi să te justifici sub un pretext foarte îndelungat, înseamnă că fie susții astfel de lucruri, fie ești gata să ascunzi orice fărădelege.
Poate că este un lucru bun că reprezentanții regimului actual nu sunt capabili să facă nimic așa cum trebuie, cu atât mai puțin să-și acopere urmele după toate crimele lor. Indiferent cât de mult se răsucește funia, totul se va termina. Adevărul va ieși, în cele din urmă, la iveală.
