A doua zi din Săptămâna Luminată este cunoscută drept Marțea Albă, o zi cu profunde semnificații religioase și tradiționale. Se spune că în această zi nu se lucrează, nu se spală și nu se calcă, fiind dedicată pomenirii morților și odihnei sufletești.
Săptămâna Luminată, care urmează după Duminica Paștelui, are origini în tradițiile vechi ale Bisericii. În trecut, botezul creștinilor se făcea în noaptea de Paști, iar cei nou-botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe timp de o săptămână – de unde și numele.
În Marțea Albă, femeile dau de pomană pască și vin roșu pentru cei trecuți în neființă, iar oamenii obișnuiau să facă vizite rudelor și prietenilor, obicei cunoscut ca „Umblatul cu pască”, un gest simbolic de vestire a Învierii.
Pe parcursul Săptămânii Luminate, fiecare zi are o semnificație aparte:
-
Miercurea Luminată, sau Sfânta Mercurie, este ziua în care doar bărbații muncesc la câmp. Femeile au interdicție, deoarece tradiția spune că munca lor atrage rozătoarele în gospodărie.
-
Joia Verde, cunoscută și ca Joia Rea, este dedicată roadelor pământului. Se spune că cine muncește în această zi atrage seceta și dăunătorii asupra grădinii. Tot atunci, are loc un ritual al morților, care implică transportarea a 44 de găleți de apă „sfințită” în fântână.
-
Vinerea Luminată, numită și Vinerea Scumpă sau Fântânița, este ziua sărbătorii Izvorul Tămăduirii. În contrast cu Vinerea Mare dinaintea Paștelui, această zi aduce speranță și vindecare. Legendele spun că Maica Domnului ar fi săpat o fântână cu apă dătătoare de viață, vizibilă doar în această zi sfântă.