Șase milioane de euro. Atât i-a trebuit Moldovei ca să-și promoveze imaginea la Expo 2025 Osaka, din Japonia. Nu se știe pe ce anume a fost cheltuită amărâmea de bani pentru că ceea ce ar fi trebuit să fie o vitrină a tradițiilor și potențialului economic al țării a stârnit mai degrabă ironie și critici decât admirație.
La solicitarea Canal 5, conducerea Moldexpo și cea a Ministerului Economiei nu au oferit detalii privind cheltuielile și procesul de selecție.
Standul Moldovei, considerat de mulți un eșec vizual, a devenit rapid subiect de glume pe rețelele sociale, iar fostul viceprim-ministru Alexandru Muravshi a întrebat retoric într-o postare pe Facebook: „6 milioane de lei pentru… ASTA?” El a scris mesajul deasupra unui video făcut de un conațional prezent la eveniment s-a declarat și el uimit de aspectul standului.
– Vă spun cu ce ne bucură Moldova la expoziție. Ne bucură cu chirpici – drăguț, de ce nu? Ne bucură cu haine internaționale, cu diverse obiecte artizanale, cu cercei, ba chiar și cu acea ‘chestie’ bine cunoscută de toți, care a ajuns și aici.
De-a dreptul șocat de cele văzute, fostul vicepremier, Muravschi, a mai scris în postarea sa că pentru aproape șase milioane de lei, Moldova a primit un stand care, ridică mari întrebări cu privire la cheltuieli. ”În timp ce alte țări își etalează inovațiile și culoarea națională, noi, se pare, am decis să facem economie la designer. Și asta se numește promovarea imaginii țării? Probabil că investitorii s-au așezat deja la coadă… ca să iasă din sală.
Timp de șase luni, pe o platformă mondială prestigioasă, țara noastră este reprezentată de o ‘creație’ al cărei sens nu e clar nici măcar conaționalilor. Mă întreb dacă vreun responsabil va explica vreodată ce anume ar trebui să afle un vizitator străin despre Moldova?”, se mai arată în mesajul lui Muravschi.
Sub postarea lui Muravschi, reacțiile nu au întârziat. „Rușine și jenant! Poți să crezi că nu avem ce arăta? Aceștia sunt niște ‘nimeni’ care s-au făcut designeri”, a comentat o femeie pe nume Elena Radu.
O altă utilizatoare adaugă: „Mă uit și mă cuprinde o jenă groaznică! Unde sunt adevăratele lucrări de artizanat ale femeilor noastre cu mâini de aur, picturile artiștilor, produsele din in ale meșteșugarilor? Ce-i cu acest minimalism fără sens? Gata! Opriți lumina! Nu va mai fi niciun film… Mi-e foarte rușine. Rușinea a ajuns până-n Japonia, deși nu am fost niciodată acolo.”
Din informațiile oficiale aflăm că instituția desemnată oficial să organizeze participarea Republicii Moldova la Expo 2025 este Moldexpo, condus de Zinaida Popa, consilier municipal PAS, cu studii în psihologie. Spațiul de 80 m² din Japonia a fost oferit gratuit de organizatori, dar cheltuielile pentru proiectare, construcție și logistică au fost suportate integral de stat. Cu toate acestea, nu există informații publice despre procesul de selecție, despre cine a semnat aprobările sau despre criteriile care au dus la alegerea proiectului.
Site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării menționează doar că participarea Moldovei este o oportunitate de promovare internațională și de consolidare a imaginii țării. Frumos spus pe hârtie. Dar în realitate, ce învață un vizitator străin din acest haos decorativ? Ce investitor ar fi convins de seriozitatea unei țări care nu reușește să-și prezinte nici măcar identitatea cu minimă demnitate?
Contactată de Canal 5, Zinaida Popa, directorul general interimar al Moldexpo, a transmis într-un mesaj că se află în deplasare, dar că „colegii” vor reveni. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Economiei, Diana Țuțu, a spus că va reveni ulterior cu un apel. Dar și până acum nu avem niciun răspuns concret.
Expo 2025 Osaka, desfășurată între 13 aprilie și 13 octombrie, este o expoziție universală organizată sub tema „Proiectarea societății viitorului pentru viețile noastre”. Este o platformă globală care promovează inovația, sustenabilitatea, progresul social și cooperarea internațională. Prin urmare, Moldova ar fi trebuit să se prezinte cu demnitate, claritate și autenticitate. Dar ceea ce-am văzut nu poate fi numit decât confuzie și nemulțumire, urmare de întrebarea: pe ce au fost cheltuite cele șase milioane de lei? Nedumerirea rămâne mai ales dacă ne gândim că acești bani ar fi fost mult mai utili pentru alte nevoi.
Un simplu calcul arată că acești bani ar fi putut fi utilizați pentru modernizarea rețelelor de apă și canalizare în localități care încă folosesc fântâni și toalete în curte; dotarea completă a 10–15 școli din mediul rural cu mobilier, calculatoare și materiale didactice; asigurarea cu rechizite gratuite pentru mii de copii din familii defavorizate; sprijin financiar pentru 2.000–3.000 de familii aflate sub pragul sărăciei, oferind vouchere pentru alimente, lemne de foc sau îmbrăcăminte sau achiziționarea de ambulanțe moderne – o ambulanță complet echipată costă între 800.000 și 1 milion de lei, deci s-ar putea cumpăra chiar 6, mai ales că autoritîțile au recunoscut că acestea sunt insuficiente.
Proiecte pe care ar fi putut fi cheltuite șase milioane de lei modernizarea rețelelor de apă și canalizare în localități care încă folosesc fântâni și toalete în curte dotarea completă a 10–15 școli din mediul rural cu mobilier, calculatoare și materiale didactice asigurarea cu rechizite gratuite pentru mii de copii din familii defavorizate sprijin financiar pentru 2.000–3.000 de familii aflate sub pragul sărăciei, oferind vouchere pentru alimente, lemne de foc sau îmbrăcăminte achiziționarea de ambulanțe moderne – o ambulanță complet echipată costă între 800.000 și 1 milion de lei, deci s-ar putea cumpăra chiar 6)
