Discursul Maiei Sandu în Parlament a fost mai degrabă o confesiune politică plină de disperare decât o declarație de forță prezidențială. Într-o sală pe jumătate goală, marcată de protestul și plecarea opoziției, șefa statului a încercat să își reconfigureze autoritatea în fața unui legislativ tot mai sceptic și a unei societăți tot mai divizate.
Departe de mesajele solemne care altădată marcau aparițiile președinților în fața națiunii, intervenția Maiei Sandu a fost dominată de acuzații, justificări, atacuri și promisiuni goale — o încercare vizibilă de a masca eșecurile guvernării cu teme externe și retorică electorală. În centrul atenției: Găgăuzia, opoziția, războiul și… lalelele galbene.
Sosirea președintelui în Parlament reprezintă un eveniment special, întrucât șefii de stat se adresează de regulă legislativului pentru a transmite mesaje importante poporului și națiunii. Și în trecut, președinții au venit în Parlament, însă de cele mai multe ori pentru a-și prezenta inițiativele sociale, menite să îmbunătățească viața cetățenilor. În cazul Maiei Sandu, discursul susținut în fața
Parlamentului a avut un cu totul alt ton și scop. Ea s-a prezentat în fața deputaților din trei motive principale: Din disperare, pe fondul percepției că pierde controlul asupra puterii, în contextul eșecului guvernării în aproape toate domeniile.
Pentru a mobiliza propriul electorat, având în vedere că șansele ca acest guvern să fie susținut de alți alegători la viitoarele alegeri parlamentare sunt minime. Pentru a găsi din nou vinovați în exterior, strategie care, de altfel, a caracterizat întreaga sa președinție — una lipsită de realizări semnificative. În loc de soluții, discursul a fost dominat de acuzații.
Aceasta este, în esență, oferta politică a actualului președinte al țării. Ca reacție, opoziția a părăsit sala de ședințe în semn de protest. Merită menționat că nu toată opoziția a procedat astfel, un detaliu semnificativ asupra căruia vom reveni mai târziu.
Ieșirea din sală a fost însoțită de postere cu mesaje dure, printre care unul foarte sugestiv: „Sandu este președintele războiului!” — un slogan care spune mai mult decât orice declarație verbală.
Reprezentanții grupului parlamentar de opoziție „Victorie” și-au justificat plecarea din sala de ședințe printr-o declarație dură, afirmând că nu doresc să legitimeze „minciunile președintelui nelegitim Maia Sandu, care a uzurpat puterea în stat”.
„Președinta nelegitimă, care a uzurpat dreptul de a vorbi în numele poporului, a decis că poate să se adreseze Parlamentului, deși de mult timp nu mai are nici bază morală, nici legală pentru a face acest lucru”, au declarat aceștia. Potrivit opoziției, discursul Maiei Sandu nu este decât o „farsă” politică, iar grupul „Victorie” refuză să participe la un asemenea moment, neacordându-i președintei legitimitatea de a vorbi în numele țării, „pe care o împinge în aventuri geopolitice și într-o continuă stare de instabilitate internă”.
DIN DECLARAȚIA GRUPULUI PARLAMENTAR „VICTORIE”
”Președinta nelegitimă, care a uzurpat dreptul de a vorbi în numele mpoporului, a decis că se poate adresa parlamentului – deși de mult timp nu a avut nicio bază morală sau legală pentru a face acest lucru. Nu participăm la această farsă și nu îi recunoaștem lui Sandu dreptul de a vorbi în numele țării, pe care o târăște în aventuri geopolitice și instabilitate internă”.
Discursul Maiei Sandu în Parlament a fost rostit, practic, într-o sală aproape goală. Din rândul celor prezenți a rămas doar „creatura” fidelă a președintei — un executant transformat într- un adevărat monstru, hrănit ani la rând din resursele statului, din granturi externe și împrumuturi aduse pe spatele cetățenilor.
Privirile siropoase ale deputaților PAS, îndreptate spre președintă, n- au fost suficiente să-i mascheze disperarea și panica. Nimic din acea atmosferă artificială nu putea ascunde realitatea din afara
sălii: un stat în derivă, o populație în exod și o conducere tot mai deconectată de la problemele reale ale oamenilor.
Ce ar fi putut spune Sandu acelor câțiva rămași? Și, mai ales, de ce? Poate că le-a spus că migrația masivă a moldovenilor nu are nicio legătură cu politicile antisociale și antieconomice promovate de guvernarea sa și de PAS, ci — în mod convenabil — este rezultatul războiului din Ucraina. Sau că prăbușirea justiției nu se datorează ei și camarilei corupte din jurul său, ci unor forțe destabilizatoare — din interior, din exterior, din orice colț al imaginarului politic.
Însă un detaliu a ieșit în evidență în discursul său: președinta a acordat o atenție specială Găgăuziei. Nu pentru a-i recunoaște drepturile, ci pentru a lansa un nou atac. În acest moment, regimul aflat la guvernare încearcă, în mod deschis, să dea o lovitură de stat la nivel regional, prin înlăturarea bașcanului ales în mod legal. Se dorește suprimarea ultimelor fragmente de autonomie ale Găgăuziei, iar această acțiune, complet sfidătoare față de Constituție și statutul special al regiunii, riscă să devină precedentul periculos pentru orice formă de disidență.
MAIA SANDU, Președintele Republicii Moldova
Autonomia găgăuză trebuie să fie guvernată de poporul găgăuz în interesul comunității sale, și nu în interesul hoților. Autonomia a fost creată pentru a păstra limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz. Exact asta ar trebui să facă cei aflați în poziții de responsabilitate. Iar bunăstarea locuitorilor autonomiei depinde de bunăstarea întregii țări.
Cu cât o țară este mai unită și mai stabilă, cu atât sunt mai mari șansele de dezvoltare economică pentru toată lumea. Voi continua să atrag resurse pentru investiții în așezările și întreprinderile autonomiei și, de asemenea, voi continua să depun eforturi pentru conservarea limbii și culturii găgăuze.
Exact asta tocmai s-a întâmplat. Și întrebarea care rămâne în aer este una simplă: Sandu chiar nu e conștientă de ceea ce face guvernul ei? Sau se preface? Pentru că ceea ce devine cu adevărat dezgustător în această situație este ipocrizia cu care este mascat adevărul – adevărata față a unui președinte care, fără îndoială, a dat undă verde pentru toate aceste derapaje. În fond, acesta este guvernul ei, acesta este parlamentul ei, condus de partidul ei. Nimic din ce se întâmplă nu are loc fără știrea sau aprobarea ei.
Suprimarea autonomiei politice și economice a regiunii Găgăuzia se face la vedere. Se taie, în același timp, și de la pensionari, și de la angajații din sectorul public – ultima fărâmă de sprijin social care mai exista, a fost pusă pe lista de tăieri de către regimul PAS. Li se ia dreptul de a-și numi un procuror, li se închid instanțele și se elimină structurile Ministerului Afacerilor Interne. În paralel, se poartă negocieri pe la spate, în culise, cu o „opoziție” inventată local, care nu are nimic în comun cu voința alegătorilor din autonomie.
Și totuși, în fața Parlamentului, Sandu vorbește despre „investiții” pentru Găgăuzia. Promisiuni goale, în timp ce realitatea o arată clar: toate proiectele sociale și de infrastructură în desfășurare sunt implementate de echipa bașcanei Evghenia Guțul, sprijinită de blocul politic „Victorie”. PAS n-a adus niciun ban, nicio lucrare concretă, nici măcar o inițiativă serioasă în autonomie.
Iar ironia supremă? Sandu a trecut în discursul său chiar la limba rusă. Da, limba agresorului, cum îi spun chiar cei din PAS, cei care au șters limba rusă din Constituție, au eliminat-o ca limbă cu semnificație interetnică și au făcut din ea un subiect tabu. De la tribuna Parlamentului, Sandu a folosit exact acea limbă pe care, prin deciziile Curții Constituționale, regimul său a încercat să o dezrădăcineze, în ciuda protestelor populare.
Asta e fața ipocriziei politice. Și ce nu fac unii pentru voturi, mai ales când se apropie alegerile…
MAIA SANDU, Președintele Republicii Moldova
Dragi locuitori ai Regiunii Autonome Găgăuze, știu că vi se spune că Chișinăul nu vă dorește binele. Dar aceasta este o minciună. Această ură pe care încearcă să o semene în voi este dăunătoare pentru noi toți, pentru că singurul scop al celor care vă înșală este să ne împiedice să construim împreună o țară puternică.
„Cei care vă înșeală pe voi, găgăuzii, au un singur scop – să ne împiedice să construim împreună o țară puternică.” Așa a sunat una dintre declarațiile Maiei Sandu în discursul ei recent. Dar ceea ce trebuia să fie o acuzație adresată altora s-a transformat, involuntar, într-un act de autoexpunere sinceră. Pentru că exact în acest „portret” se regăsește guvernarea PAS – un regim care a făcut din centralizarea puterii și suprimarea voinței regionale o practică zilnică.
Un puzzle în care piesele se așază perfect.
Să spui că PAS vrea ce e mai bine pentru Găgăuzia, în timp ce îi sunt tăiate rând pe rând toate atribuțiile și instrumentele instituționale, este o insultă la inteligența publicului.
Adevărul și minciuna se amestecă într-un mod convenabil, în funcție de interesele de moment. Iar atunci când mesajul devine prea ambiguu sau incoerent, se mizează pe altceva: pe un eventual „răspuns din afară”, o formă de sprijin sau validare externă care să acopere crizele interne.
Așa ajungem la referințele internaționale, inserate fără coerență în discursul prezidențial. Maia Sandu a preluat tonul alarmist folosit de fostul președinte american Donald Trump – ironic, dacă ne amintim că ea însăși l-a criticat în trecut pentru politicile sale.
„Schimbările afectează nu doar bugetele, ci și sufletele oamenilor. Încrederea noastră într-o lume dreaptă, bazată pe reguli, a fost puternic zdruncinată”, a spus Sandu. Dar despre ce lume dreaptă vorbește, când în propria țară regulile sunt încălcate chiar de cei care ar trebui să le apere?
Și dacă răspunsul din afară nu vine? Sau vine sub forma unei creșteri de 31% a tarifelor la exporturile moldovenești? Dacă SUA închid unitățile dedicate „combaterii manipulării informației” și încep să redeschidă spațiul pentru libertatea de exprimare? Dacă fondurile se opresc? Ce face atunci regimul construit de Sandu pe granturi, sprijin extern și imagine bună în ochii Bruxelles-ului?
Pentru că asta este cu adevărat fundamentul puterii Maiei Sandu – nu voința populară, nu succesul reformelor, ci susținerea externă și rețeaua de ONG-uri alimentate cu fonduri internaționale. Iar când această structură se clatină, totul se prăbușește cu zgomot.
Analistul politic Dumitru Ciubașenco a sintetizat foarte bine momentul: discursul Maiei Sandu în Parlament a fost un colaj de declarații absurde, rupte de realitate. Și, din păcate, asta e tot ce ar trebui să înțeleagă cetățenii Moldovei din această intervenție prezidențială – un amestec de panică, ipocrizie și discurs propagandistic.
Discursul președintei Maiei Sandu în parlament a confirmat încă o dată că regimul pe care îl conduce este un beneficiar net al războiului din Ucraina vecină. Fără acest război nu au nimic și pur și simplu nu au cu ce să meargă la alegeri. De aceea, ei susțin continuarea acestui război, luând partea Europei împotriva lui Trump, a scris Ciubașenco.
Iar ALEXANDRU MURAVSCHI, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova afirmă că Lucrurile stau foarte prost pentru galbeni, din moment ce conducătorul a decis să participe la o sesiune plenară a parlamentului pentru prima dată în patru ani și chiar să spună ceva acolo.
Deși tot ce poate scoate la iveală este clar: PAS conduce eroic țara spre un viitor luminos, înconjurată de dușmani. Trebuie să întărim unitatea societății. Să deschidem parantezele aici: ea se referă la cei care rămân după distrugerea dușmanilor. Firește, vor rămâne doar cele galbene, și nu toate.
Aceasta este atât strategia, cât și tactica puterii, iar Ursulele îi vor ajuta cu restul.
Sandu: „Acesta este doar începutul.”
Sandu: „Nu vrem să fim trimiși din nou în Siberia.” Sandu: „Trebuie să aderăm la UE în următorii patru ani.”
Sandu: „Ucraina va rămâne scutul nostru.”
Sandu: „Am rămas de partea binelui.”
Sandu: „În această iarnă, cetățenii de pe malul stâng au avut de suferit din cauza Rusiei.”
Sandu: „Găgăuzia ar trebui să fie condusă de găgăuzi”. Sandu: „Unii moldoveni și-au vândut votul și țara.”
DUMITRU CIUBAȘENCO, analist politic
Discursul președintei Maiei Sandu în parlament a confirmat încă o dată că regimul pe care îl conduce este un beneficiar net al războiului din Ucraina vecină. Fără acest război nu au nimic și pur și simplu nu au cu ce să meargă la alegeri. De aceea, ei susțin continuarea acestui război, luând partea Europei împotriva lui Trump.
ALEXANDRU MURAVSCHI, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova
Lucrurile stau foarte prost pentru galbeni, din moment ce conducătorul a decis să participe la o sesiune plenară a parlamentului pentru prima dată în patru ani și chiar să spună ceva acolo.
Deși tot ce poate scoate la iveală este clar: PAS conduce eroic țara spre un viitor luminos, înconjurată de dușmani. Trebuie să întărim unitatea societății. Să deschidem parantezele aici: ea se referă la cei care rămân după distrugerea dușmanilor. Firește, vor rămâne doar cele galbene, și nu toate. Aceasta este atât strategia, cât și tactica puterii, iar Ursulele îi vor ajuta cu restul.
–
„Dacă asta e tot ce a avut de spus, atunci nu avea rost să vină.” Așa a comentat fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi, vizibil dezamăgit de discursul Maiei Sandu în Parlament. „Să faci atâta tam-tam pentru atât de puțin conținut?” – întreabă el retoric. Totuși, într-un fel, a meritat ca Sandu să apară în Parlament, chiar și doar pentru a vedea cu ochii ei atmosfera creată de guvernarea sa. Uneori, anumite situații – diferite și specifice – nu fac decât să confirme ceea ce înainte era doar o îndoială.
Pe rețelele sociale, un alt detaliu nu a trecut neobservat: deputatul Gaik Vartanyan, singurul din opoziție rămas în sală în timpul discursului președintei, pare să fi lansat involuntar noul slogan ironic al celor fără o poziție clară: „Ce ați dori?” Într-o sală golită demonstrativ de opoziție, el, reprezentantul lui Ivan Ceban, a ales să rămână. A făcut o alegere – una care ridică întrebări.
Prin simpla sa prezență, Vartanyan părea să spună: „Sunt aici, dar nu cu voi. Nu bat din palme, deci sunt totuși opoziție. Sau… sunt?” O poziționare ambiguă, poate strategică, poate simbolică, dar care în cele din urmă confundă mai mult decât clarifică.
Într-o atmosferă politică polarizată, asemenea gesturi – pe cât de mici, pe atât de încărcate de nuanță – spun multe despre fragilitatea noțiunii de „opoziție” și despre căutarea unei identități politice în afara binomului PAS vs. blocul „Victorie”.
Pe lângă prezența ezitantă a lui Gaik Vartanyan, o altă figură a atras atenția în sala Parlamentului: deputata Olesea Stamate.
Cunoscută pentru faptul că a fost exclusă din rândurile PAS, Stamate nu a participat activ la „momentul solemn” al discursului Maiei Sandu. Ea a rămas așezată, tăcută, în galerie – și, deloc întâmplător, nu s-a ridicat în picioare să o salute pe președintă.
În general, încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat de fapt. Ce anume a fost atât de solemn și festiv încât ar trebui să aplaudăm, să oferim buchete de flori – chiar și galbene – și, în general, să strigăm în toată sala: „Sandu e președintele!” Există vreo urmă de îndoială în această privință chiar și în rândurile PAS?
Poporul Republicii Moldova a transmis deja un mesaj clar încă de la alegerile prezidențiale: majoritatea cetățenilor au arătat foarte limpede pe cine nu doresc ca președinte. Iar această atitudine reflectă, în fond, dimensiunea limitată a gândirii celor de la putere – o viziune restrânsă, aproape parohială.
Conducerea PAS pare incapabilă să vadă dincolo de propriile tribune politice. Sunt prinși în dispute pentru funcții cât mai comode și avantajoase, fără să demonstreze inteligență sau viziune.
Întreaga activitate legislativă s-a redus, practic, la o serie de decizii autoritare, cu scopul clar de a concentra și menține puterea.
Politologul Corneliu Ciurea, prezent la emisiunea „Puls” de la Canal 5, a subliniat că Maia Sandu este elementul central al regimului de guvernare. Fără ea, nu ar exista nici PAS și, cel mai probabil, nici ceea ce el numește lovitura de stat care se desfășoară chiar acum.
CORNELIU CIUREA, politolog
Cred că asistăm la o lovitură de stat. Să presupunem că este o lovitură de stat constituțională bazată pe utilizarea Constituției.
Pentru că ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia cu procurorul este tot o lovitură de stat, o încălcare a normelor fundamentale. Iar legea Găgăuziei și compromisul politic la care s-a ajuns în anii ’90 cu privire la toate aceste probleme este legea supremă. Constituția noastră și întregul sistem politic au fost create pe baza acestor legi.
Tot ce este fundamental, tot ce este valoros în sistemele democratice, bazate pe lege, toate acestea sunt eliminate, lichidate. Și a mai rămas un singur jucător, un singur om în sat – Maia Sandu.
Un singur om în sat. Un singur om într-un partid. Și, mai nou, un singur om responsabil pentru tot ce se întâmplă? Sau nu e chiar așa?
Se pare că Maia Sandu evită să își asume responsabilitatea pentru acțiunile partidului pe care îl conduce. Ce o împiedică să recunoască eșecul PAS, și implicit, propriul eșec? Poate aceeași atitudine care o împiedică să recunoască succesul echipei bașcanului din Găgăuzia.
Mai mult, în loc de recunoaștere sinceră, asistăm din nou la declarații de la tribuna Parlamentului despre presupuse „investiții în autonomie”, menite să atragă resurse și oameni. Totul pare mai degrabă o încercare de a masca o criză – un impas politic pentru PAS și unul personal pentru președinte.
Dar acest impas nu se aplică și opoziției, care, cel puțin în discurs, susține că apără cu adevărat interesele cetățenilor. Spre deosebire de cei care par mai preocupați să stea ore în șir în anticamera celor de la putere.
Așa cum spune politologul Anatolie Dirun: trebuie să ne unim.
ANATOLIE DIRUN, politolog
Până când opoziția moldovenească nu va găsi puterea de a înțelege și consolida eforturile sale, va aduce inevitabil doar finalul înfrângerii sale mai aproape. Prin urmare, în acea confruntare globală, din care face parte și Moldova, astăzi partidul de guvernământ, actualul președinte – nimeni nu va renunța pur și simplu la putere. Prin urmare, vor folosi toate măsurile posibile și imposibile pentru a-și menține puterea. Nu va fi altfel. Va deveni doar mai dur și mai radical.
Fostul consilier al prim-ministrului Vitalie Dragancea, într-un comentariu pentru Canal 5, a pus, în esență, un diagnostic regimului aflat la putere. Regimul este în panică.
VITALIE DRAGANCEA, politolog
Discursul politic, dialogul politic în RM în ultimii patru ani de zile s-a desfășurat mai mult sub formă de război politic.
Orice fenomen ajunge de obicei la o masă critică, iată acum guvernarea se află în punctul acesta mase critice negative față de dânșii. doamna președintă în tot mandatul dânsei este impredictibilă, dar am observat deprinderea și chiar tendința dânșilor de a fi așa numiți news maker. Deci, uitați-vă că și doamna președintă, și speakerul Parlamentului, și primul-ministru toți îi dau cu materiale video în fiecare zi. Decizii și rezultate matematice nu au, dar la produs știri, dânșii probabil sunt foarte buni.
Guvernarea minte cu o ușurință incredibilă, parcă ar mânca semințe. Sau, poate, se scobește în nas, ca șeful comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, care a fost surprins făcând asta într-un studio de televiziune, în direct.
Așa arată, de fapt, fața politicii moldovenești.
Și ce? Se tot spune că în PAS există multe figuri proeminente și active. Dar, așa cum remarcă oamenii pe rețelele de socializare, măcar nu l-a „mâncat” pe Marian. Doar l-a „aruncat” pe jos.
Și da, încă ne frământ lalelele galbene pe care Maiei Sandu, dintr- un anumit motiv, le-a oferit nu lui Grosu, ci adjunctului său. Apoi, s- a dus cu un buchet să-l întâmpine pe Grosu, ca și cum ar fi vrut să i- l dea din nou. Toate astea par să nu se lege. Dar, până la urmă, nu e vina lalelelor. Flori frumoase, cu un simbolism aparte… Vestitori ai despărțirii.
