Microplasticele, acele particule minuscule de plastic, cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, care rezultă din degradarea materialelor plastice mai mari, nu sunt prezente doar în aer, apă, alimente, ci și în creierul nostru. Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au murit în 2024 aveau, în medie, cu 50% mai multe microplastice în creier decât persoanele care au murit cu doar 8 ani mai devreme. Cum afectează plasticul sănătatea creierului și ce putem face pentru a ne feri de el sunt întrebări esențiale care ar trebui să ne preocupe mai mult și la care specialiștii încă mai caută răspunsuri scrie hotnews.ro
Legătura dintre microplastice și sănătate este un domeniu al științei care evoluează rapid. Un studiu publicat recent analizează această relație, concentrându-se în special pe sănătatea creierului și pe modalități de reducere a expunerii la microplastice.
Efectele microplasticelor asupra creierului
Vestea proastă este că plasticul nu este biodegradabil, asta înseamnă că particulele de microplastic se descompun în bucăți din ce în ce mai mici și pot pătrunde în organismul uman, inclusiv în creier, prin mai multe căi:
- Inhalarea și transportul prin sistemul olfactiv – particulele trec din cavitatea nazală către sistemul nervos central.
- Circulația sanguină – microplasticele odată ingerate ajung în fluxul sanguin și traversează bariera hematoencefalică.
Alte studii au descoperit o creștere alarmantă a concentrației de microplastice în creierul uman, mai mare decât în alte organe, cum ar fi ficatul și rinichii. Creierul conține de până la 20 de ori mai multe microplastice, susțin cercetătorii, care au mai constatat că pacienții diagnosticați cu demență aveau o acumulare de 3 până la 5 ori mai mare de microplastice în creier decât oamenii sănătoși.
„Este destul de alarmant. Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât mi-aș fi imaginat vreodată”, a declarat Matthew Campen, de la Universitatea din New Mexico autorul principal al unui astfel de studiu.
De la microplastice la boli neurodegenerative și accidente vasculare și cardiace
Efectele nocive ale microplasticelor nu se rezumă doar la sănătatea creierului. Afectarea funcțiilor cognitive, crescând riscul de boli neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson și interferența cu comunicarea neuronală, ceea ce poate perturba procesele esențiale ale creierului sunt doar cele care țin de sfera neurologică. Dar studii de laborator au arătat că microplasticele pot provoca inflamații și stres oxidativ la nivel celular, ceea ce poate duce la diverse afecțiuni. Anumite substanțe chimice din microplastice, cum ar fi bisfenolul A (BPA) și ftalații, sunt cunoscute pentru efectele lor de perturbare endocrină, afectând echilibrul hormonal al organismului. Un studiu italian a identificat microplastice în arterele a peste jumătate din 257 de pacienți analizați, sugerând o posibilă legătură cu un risc crescut de accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.
Rezistența la antibiotice are legătură cu microplasticele
Există o interconexiune substanțială între rezistența la antibiotice și prezența microplasticului în corpul uman. Într-un studiu realizat de Universitatea Nanjing Tech și Universitatea Zhejiang, cercetătorii au analizat capacitatea microplasticelor din recipientele din polistiren pentru mâncare de a contribui la creșterea capacității corpului uman de a rezista la antibiotice, iar ceea ce au descoperit este cu adevărat alarmant. Când materialul cutiilor de depozitare a alimentelor a fost descompus în microplastice, cercetătorii au descoperit că substanțele chimice din celulele de polistiren au permis răspândirea rapidă a rezistenței bacteriilor în mai multe gene, altfel cunoscute sub numele de gene rezistente la antimicrobiene. Continuând, studiile lor au arătat că prezența cuprului și zincului în microplasticele ingerate a contribuit la creșterea rezistenței la macrolide, lincosamide și aminoglicozide, clase de antibiotice utilizate pentru tratarea infecțiilor, cum ar fi pneumonia și infecțiile respiratorii superioare și inferioare.
Cum putem reduce expunerea la microplastice?
Lumea s-a înconjurat de plastic, emisiile de microplastice în mediu sunt o dovadă a acestui fapt- între 10 și 40 de milioane de tone pe an. Estimările pentru anul 2040 sugerează că această cantitate de emisii s-ar putea dubla. Cea mai mare sursă de microplastice o reprezintă în momentul de față aerul pe care îl respirăm, pe locul doi se situează apa îmbuteliată și pe locul trei fructele de mare. Evitarea completă a microplasticelor este imposibilă, dar există măsuri prin care putem reduce expunerea.
- Evitarea încălzirii alimentelor în plastic – Recipientele din plastic eliberează particule toxice când sunt expuse la căldură. Folosiți recipiente din sticlă sau ceramică. „Când încălzim alimente în materiale plastice care pot fi folosite la microunde, microplasticele se scurg direct în alimentele noastre. Este la fel și când folosim ustensile din plastic, paie, plăci de tocat, tigăi, farfurii, orice”, a declarat Aidan Charron, director asociat la Ziua Pământului . Potrivit acestuia ar fi bine să optați pentru materiale naturale, cum ar fi sticla, lemnul, bambusul și bumbacul.
- Consumul apei filtrate – Apa îmbuteliată conține mai multe microplastice decât apa de la robinet. Utilizarea filtrelor poate reduce expunerea. Un studiu din revista Environmental Science and Technology concluzionează că trecerea de la apă îmbuteliată la apa de la robinet ar putea reduce aportul de microplastice de la 90.000 în fiecare an la 4.000.
- Evitarea hainelor și textilelor sintetice – Materialele din poliester și nailon elimină microplastice în aer și apă în timpul spălării. „În interiorul caselor noastre suntem cei mai expuși. Orice lucru fabricat din nailon sau poliester – haine, mobilier, perdele, covoare, perne, jucării, jucării pentru animale de companie elimină tot timpul fibrele microplastice”, a spus Aidan Charron.
- Utilizarea produselor cosmetice fără microplastice – Evitați produsele care conțin polietilenă sau polipropilenă. În opinia specialiștilor, ar trebui să reduceți articolele de toaletă posibil, deoarece acestea conțin adesea substanțe chimice din plastic, cum ar fi ftalați. În plus, ambalajele din plastic utilizate pentru produsele destinate înfrumusețării și îngrijirii personale creează cantități mari de poluare cu plastic. Numai în 2018 în Statele Unite, industria frumuseții a produs 7,9 miliarde de unități de ambalaje din plastic rigid.
- Aerisirea și curățarea frecventă a locuinței – Aspirarea regulată reduce acumularea particulelor de plastic în aerul interior.
Există soluții pentru viitor?
Cercetătorii explorează alternative ecologice pentru a reduce utilizarea plasticului, cum ar fi biomaterialele biodegradabile. De asemenea, reglementările mai stricte privind utilizarea plasticului în industria alimentară și de îngrijire personală ar putea contribui la limitarea contaminării. Dar până se vor găsi soluții viabile, ține de fiecare dintre noi să adoptăm obiceiuri mai sustenabile și conștiente care pot contribui la reducerea expunerii la microplastice și la protejarea sănătății creierului nostru.
