De la Alpii Elvețieni la Opera din Sydney, potrivit unei noi analize, unele dintre cele mai emblematice situri din patrimoniul mondial Unesco ar putea fi distruse de schimbările climatice, potrivit Rador Radio România, scrie g4media.ro.
Inundațiile, eroziunea de coastă, alunecările de teren, vânturile puternice, căldura extremă, furtunile și cicloanele sunt doar câteva dintre pericolele legate de climă care afectează siturile emblematice din întreaga lume.
Compania de analiză a datelor privind riscurile climatice Climate X a reconstituit modul în care aceste intemperii vor afecta 500 de monumente, identificând cele 50 de locuri cu cea mai mare expunere la acest risc până în anul 2050, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse drastic.
Suedia și Franța găzduiesc cele mai amenințate situri din patrimoniul mondial din Europa. Fabrica suedeză de fier din Engelsberg este locul cel mai expus riscului schimbărilor climatice din Europa, ocupând locul patru în top 50 din lume din cauza amenințării inundațiilor.
Datând din secolul al XVII-lea, site-ul este recunoscut ca un exemplu remarcabil de complex industrial european, fiind cel mai bine conservată fabrică suedeză de prelucrare a fierului, care a susținut prosperitatea Suediei timp de peste două secole.
Este urmată îndeaproape de Peștera Chauvet-Pont d’Arc din Ardèche, Franța, care ocupă locul șase. Amenințată de inundații și alunecări de teren, peștera conține cele mai vechi și mai bine conservate desene figurative din lume, cu o vechime de 32.000 de ani.
Ce alte situri de patrimoniu european se confruntă cu amenințări climatice?
Pe locul 11 se află regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elvețieni care adăpostește cel mai mare ghețar din Europa şi care este expusă riscului inundațiilor.
Cu amenințări similare s-au confruntat și complexul industrial al minei de cărbune Zollverein din Essen, Germania (locul 12), în timp ce situl de patrimoniu industrial Rjukan-Notodden (locul 13) din Norvegia, care folosea centrala hidroelectrică pentru a produce şi îngrășăminte cu azot, este în pericol de inundare.
Fondată în 1119, Abația cisterciană Fontenay din Franța (locul 17) ar putea fi și ea distrusă de inundații.
Aceeași soartă şi pentru rezervația naturală bulgară Srebarna (locul 20), un lac de apă dulce de 600 de hectare care găzduiește aproape 100 de specii de păsări, dar și pentru Delta Dunării, bogată în biodiversitate, din România (locul 27).
Furtunile se adaugă riscurilor cu care se confruntă centrele medievale ale orașelor Stralsund și Wismar din Germania (22) și grădinile spectaculoase din Studley Royal Park din Anglia (24).
Tot în Marea Britanie, mai multe situri scoțiene sunt expuse amenințărilor climatice, de la inundațiile de coastă din îndepărtatul arhipelag St Kilda (al 45-lea) până la alunecările de teren în satul din secolul al XVIII-lea New Lanark (al 44-lea).
Bryggen (al 31-lea), istoricul district portuar din Bergen, este expus riscului inundațiilor de coastă și secetei; Provins, oraș al târgurilor medievale (al 32-lea) din regiunea Champagne, Franța, este amenințat de inundațiile râului; în timp ce fiordurile din vestul Norvegiei (40°) și Podul Vizcaya din Spania (43°) sunt ambele expuse riscului inundațiilor de coastă.
Ocupând locul 33, Parcul Național Doñana din Spania se află şi el printre primele 50 de situri aflate în pericol, confruntându-se cu multiple amenințări, inclusiv secetă și inundații de suprafață și de coastă.
Siturile din Indonezia, China, Australia, Japonia și India domină restul topului 50.
„Pierderea siturilor din patrimoniul mondial UNESCO, selectate pentru semnificația lor culturală sau naturală, ar fi o lovitură devastatoare, însă amenințările climatice cu care se confruntă afectează deja comunitățile și economiile din întreaga lume”, avertizează compania de analiză a datelor privind riscurile climatice, Climate X.
„Descoperirile noastre îşi propun să fie un avertisment puternic pentru guverne și comunitatea globală pentru a acorda prioritate salvgardarii planetei noastre, conservării monumentelor noastre antice, resurselor și infrastructurii actuale și pentru protejarea vieții noastre de astăzi și a celei din viitor”, spune CEO-ul companiei și co-fondatorul Lukky Ahmed.
