Președintele Klaus Iohannis a anunțat oficial, marți seară, că va intra în competiția pentru funcția de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază „performanţa României în alianța nord-atlantică, experienţa acumulată de el pe parcursul celor două mandate de preşedinte, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră”, scrie HotNews.RO.
Iohannis a susținut o declarație de presă, de la ora 17.00, în care și-a anunțat oficial candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, deținută de Jens Stoltenberg, căruia i se va încheia mandatul în luna octombrie. Succesorul lui Stoltenberg va prelua șefia alianței într-un moment crucial, el urmând a fi nevoit să convingă aliații să continue sprijinirea costisitoare a Ucrainei, dar în același timp să prevină o escaladare periculoasă care să atragă NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia.
Klaus Iohannis a spus că își asumă această candidatură „cu toată responsabilitatea”, iar decizia sa ar avea la bază „performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO”.
Statele Unite, Marea Britanie și Franța au anunțat că îl susțin pe premierul Olandei, Mark Rutte, pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, un semnal care îl plasează pe politicianul olandez într-o poziție de forță pentru a obține postul.
Iohannis ar urma să își încheie mandatul de președinte în 21 decembrie 2024.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO.
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.