Creştinii ortdocşi pe stil vechi sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Naşterea lui Iisus Hristos. Sărbătoarea Crăciunului marchează nașterea de acum mai bine de două mii de ani a lui Hristos Mântuitorul, scrie unimedia.info.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz, familiile se reunesc la masa tradițională. În această zi, este dezlegare la orice fel de bucate, iar cei care până acum au ţinut postul Crăciunului se pot înfrupta cu sarmale, piftie și colaci copţi.
Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificând noroc şi belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pâinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, înnodăței, nuci și bomboane.
Tradiții și obiceiuri
În noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.
Pe 7 ianuarie, în ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie. La prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.
Gospodinele pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe.
După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
La masa de Crăciun, este obiceiul să se pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masă abia de Bobotează, pe 19 ianuarie.
