Expertul Veaceslav Ioniță afirmă că, în prezent, avem o creștere substanțială a economiilor nete din partea populației. „Banca Națională a Moldovei (BNM), care a încurajat aceste economii, acum că a trecut șocul prețurilor, șocul inflației, trebuie să ia măsuri pentru a putea depăși un alt șoc, cel al revigorării economiei naționale. „Avem nevoie de relansarea consumului, să crească încasările bugetare. Agenții economici, după șocul din 2021/2022, au nevoie de vânzări către populație. Împrumuturile bancare ar fi o sursă de încurajare a consumului populației. Creșterea îndatorării populației, în contextul actual, este mai degrabă privită pozitivă decât negativă”, a declarat Ioniță, scrie unimedia.info.
Potrivit expertului, economiile nete ale populației înseamnă toate depozitele cetățenilor Republicii Moldova din bănci minus toate creditele pe care le-au luat tot ei la bănci, la instituțiile financiare nebancare, precum: companiile de leasing, de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut. În prezent, moldovenii au drept depozite aproape 64 de miliarde de lei, dar credite de circa 35 de miliarde de lei, atât de la instituțiile bancare cât și nebancare. Astfel, economiile nete ale populației în trimestrul III din acest an sunt estimate la 29,1 miliarde de lei.
„La noi economiile nete au atins un record în 2020, de 27,4 miliarde de lei. După, s-au prăbușit la 18,5 miliarde de lei în trimestru I din 2022. 2021 este anul când moldovenii s-au împrumutat fără precedent. S-au luat credite noi de câte un miliard și jumătate de lei în fiecare lună. În 2022 am avut o stabilizare și a fost legată de criză, de intervenția BNM pe piața financiară, care a stimulat economiile și a descurajat creditarea. În trimestrul II din 2023 economiile populației au fost de 30 de miliarde de lei. În trimestrul III avem o schimbare de tendință. Populația a început să se împrumute din ce în ce mai activ, iar economiile lor au cunoscut o ușoară descreștere”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță spune că în general în Republica Moldova economiile populației sunt pozitive. Însă, anul 2021 a fost unul atipic. Moldovenii au depus în bănci 5,2 miliarde de lei, dar au luat credite de 8,3 miliarde de lei. Astfel, economiile s-au redus cu 3,1 miliarde de lei. După înăsprirea politicii monetare a BNM, care a încurajat economiile și a descurajat creditarea, a dus la ceea că depozitele au crescut mult mai rapid decât creditele. În trimestrul IV din 2022, cu 5,4 miliarde de lei a crescut soldul depozitelor persoanelor fizice, record absolut. Acum, în trimestrul III, este o creștere moderată a soldului depozitelor. Odată cu scăderea dobânzilor, are loc un proces de înviorare a consumul și este o creștere substanțială a portofoliul de credite, cu 1,4 miliarde de lei în întregul sistem financiar bancar și nebancar.
„În acest an, 2023, estimăm că veniturile populației vor fi de circa 215 miliarde lei. Câți din acești bani oamenii îi vor economisi? Recordul a fost în 2012, când 6,2% din banii câștigați de moldovenii au fost depuși sub formă de economii în instituțiile bancare. Dar, oamenii au economii și acasă, dar și sub formă de împrumuturi la rude și prieteni. În 2021, oamenii, din cauza crizei, nu doar că nu au făcut economii, dar și banii pe care îi aveau în bănci i-au retras ca să-și rezolve problemele. În acest an, avem o ușoară creștere a inclinației spre economii din partea populației”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul susține că volumul împrumuturilor persoanelor fizice au fost, în trimestrul III din 2023, de 35,3 miliarde de lei, cel mai mare nivel atins vreo dată. Moldovenii în primele nouă luni ale anului și-au majorat portofoliul de credite cu 2 miliarde de lei. Pe tot parcursul anului 2022 – cu 1,7 miliarde de lei, iar în 2021 – cu 8,3 miliarde de lei. Gradul de îndatorare al populației, lunar, în 2021 a fost de 694 milioane de lei. Anul trecut, 2022, a fost de 140 de milioane de lei. În 2023, în primele nouă luni, moldovenii s-au îndatorat lunar, în mediu, cu circa 221 de milioane de lei. În 2021, în mediu, depozitele persoanelor fizice au crescut lunar cu 429 de milioane de lei. În 2022 – cu 258 de milioane de lei. În acest an este o creștere de 601 milioane de lei pe lună. „Oamenii duc în fiecare lună câte 600 de milioane de lei în bănci și scot câte 220 de milioane de la banca. Astfel, economiile nete, cresc lunar cu 480 de milioane de lei”, susține economistul.
Potrivit economistului, gradul de îndatorare al persoanelor fizice în 2007, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 9,6%. Recordul a fost în 2021 – de 13,1%. Apoi, a scăzut la 12% în 2022. În trimestru I din 2023 a fost de 11,8%. În trimestrul III din acest an a fost de 12%. În țările dezvoltate din UE, datoriile gospodăriilor casnice sunt circa 60% din PIB. În țările din regiune, România, Bulgaria, gradul de îndatorare al persoanelor fizice este la nivel de 15-20% din PIB. În acest an, în trimestrul III, datoria persoanelor fizice pentru prima dată a depășit 50 de miliarde de lei și a ajuns la 52,3 miliarde de lei: 35,3 miliarde de lei de la instituții financiare, iar 17 miliarde de lei de la persoane fizice. Din cele 17 miliarde de lei: 2 miliarde de lei și ceva sunt împrumuturi de la cămătari, care activează în afara cadrului de reglementare, iar 15 miliarde de lei de la rude și prieteni.
Analistul economic a afirmat că din 2019 și până în 2021 dobânda la creditele, în lei, accesate de către persoanele fizice, a fost mai mică decât cea a persoanelor juridice. Ajungând la cel mai scăzut nivel de doar 5,4% anual. Când a început criza, iar BNM a înăsprit politica monetară, dobânda la creditele, în lei, destinate persoanelor fizice, a crescut la 15,9% anual. Pentru persoanele juridice a fost mai redusă. Acum, pentru persoanele juridice scade dobânda, dar mai rapid scade pentru persoanele fizice. „Băncile, în prezent, înțeleg că persoanele fizice sunt cei mai buni clienți și în anticiparea unei înviorări a consumului din partea populației, lucru care deja se întâmplă, scade destul de rapid dobânda bancară. În trimestrul III din acest an, dobânda la creditele în lei pentru persoanele fizice a coborât la 11,6% anual. Anticipăm că în trimestrul IV ne vor apropia de 10% sau va scădea sub 10%. Acest lucru va anima consumul care după doi ani de criză, este extrem de necesar economiei noastre”, a afirmat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că și piața creditelor imobiliare își va reveni. A fost dobânda minimă de 6,7% în 2021 și a fost o creditare fără precedent. Apoi, dobânda crescut la 12,8% la sfârșitul anului 2022 începutul anului 2023. În aceste circumstanțe, procesul de creditare ipoticară s-a redus de 5 ori. În prezent dobânda la creditele ipotecare a coborât până la 9,1% anual. Dacă dobânda este mai puțin de 10%, creditele imobiliare devin atractive pentru populație, cea ce face să fie anticipată o accelerare a procesului de procurare a locuințelor prin intermediul creditelor ipotecare.
Vorbind despre media lunară a creditelor noi accesate de către persoanele fizice, expertul a declarat că maxima istorică a fost în 2021, de 1,5 miliarde de lei în fiecare lună, dintre care 965 de milioane de lei pentru credite de consum, 511 milioane de lei pentru procurarea de imobile și 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. În trimestrul IV din 2022 s-a ajuns la minimum, după ce BNM a înăsprit politica monetară. Au scăzut credit de consum, creditele ipotecare din cauza dobânzilor mari, în schimb au crescut ușor creditele pentru afaceri de la 50 la 75 de milioane de lei lunar. În acest an, în trimestrul III, s-a ajuns la 1 miliard 289 de milioane de lei credite noi luate lunar. Până la sfârșitul anului cel mai probabil va atinge 1,5 miliarde lei lunar. „Avem o schimbare de structură: la creditele de consum 968 de milioane de lei; 282 de milioane de lei pentru credite impotecare, față de 511 milioane de lei în 2021; și aceiași 50 de milioane de credite credite pentru afaceri. Oamenii au început procesul de creditare. Mai activ se i-au creditele de consum, că s-au scumpit toate lucrurile, și trebuie să acceseze mai mult, dar ca valoare se cumpără bunuri mai puține față de 2021. În ceea ce privește ipoteca oamenii sunt încă îngrijorați”, a declarat expertul.
