Ediţia turcă a publicat a doua investigaţie despre traficul cu arme din Ucraina, ţara unde acum se dau lupte. La fel ca în prima investigaţie, şi de data aceasta aici este menţionată ţara noastră. În timpul investigației, unele rute de contrabandă au fost dezvăluite de jurnaliştii occidentali – Ucraina – Moldova – România – Georgia – Turcia – Irak, transmite Noi.md
Prima investigaţie realizată de ediția DikGazete a fost publicată în decembrie anul trecut cu titlul „Visurile ucrainenilor despre democrație au dat naștere unui monstru în Europa. Chiar și piesele pentru Bayraktar TB2 sunt comercializate pe piața neagră a armelor”. În investigație jurnaliștii turci au inserat capturile de ecran a unei conversaţii dintr-o reţea socială în care este discutat subiectul privind achiziţionarea părţii frontale a aeronavei fără pilot la bord (UAS) unde se află echipamentele optice de bază, precum şi a unităţii de control a rachetei. Vânzătorul pe nume Dmitri solicită pentru marfă 25 de mii de dolari. Vînzătorul Mihail vine cu remarca: „de data aceasta este mai scump”. În replică Dmitri scrie că „moldovenii vor mai mult”. Într-un final afaceriştii ajung la un acord şi precizează că plata se va face „ca de obicei” în criptovalută.
Atât tonalitatea, cât şi conţinutul discuţiei sugerează clar că Dmitri care, aşa cum presupune publicaţia, este ofiţer în armata ucraineană, şi Mihail, presupusul contrabandist, nu sunt la prima lor afacere. Totodată cumpărătorul poate alege să ia „marfa” de la Dmitri sau de la moldoveni. „Ideea este că acel coridor prin care armele din Ucraina sunt comercializate pe piața UE traversează Moldova și România”, conchide ediţia citată.
De curând, DikGazete a publicat articolul „Corupţia din Ucraina, un pericol pentru Turcia. Povestea privind comercializarea dronelor Bayraktar TB2 pe piaţa neagră are continuare”. Materialul a fost preluat concomitent de câteva canale de Telegram din Moldova. Publicația indică, la fel, că mediile online din Moldova şi Ucraina tot au constatat cazuri de livrare a armelor din Ucraina.
„Mai multe state fac trafic cu arme din Ucraina, armele fiind exportate prin diferite modalităţi în țările din Europa și Orientul Mijlociu. Porturile din România și Albania ar putea fi implicate în traficul de arme. Și Moldova, la fel, reprezintă un traseu potrivit. În cadrul investigației, jurnaliștii occidentali au deconspirat unele trasee ale traficului. Unul din acestea include Ucraina-România-Georgia-Turcia-Irak”, anunţă DikGazete.
Problema a devenit și mai actuală pe fundalul conflictului dintre Israel și Palestina. Faptul că HAMAS dispune de arme din Ucraina este confirmat și de cei din HAMAS, și de congresmenii americani. Unde mai pui că cei la Kiev nici nu infirmă cu prea mult zel afirmația în cauză.
Potrivit jurnaliștilor turci, livrările ilegale de arme din Ucraina au fost puse la punct încă din perioada de dezagregare a Uniunii Sovietice. „Din 1991, când Ucraina a devenit independentă, și până la începutul războiului din Donbass în anul 2014, această țară face parte din top-10 cei mai mari exportatori de arme din lume. … Profitând de haos și amploarea corupției, baronii armelor au golit depozitele de tehnică militară sovietică. În anii 90, comerţul cu armament militar devenise practic cel mai profitabil domeniu. Ei au vândut totul: elicoptere, avioane, tancuri, mitraliere şi muniţii”, scrie publicaţia.
„În Ucraina, comerţul cu arme nu este doar o afacere, dar şi o politică, precum este şi comerţul cu gaze”, notează DikGazete și prezintă o listă de politicieni și businessmeni prinși că fac comerț cu arme, publicaţia evocând în context investigațiile Europol, BBC, OCCRP, Amnesty International care au deconspirat traficul cu arme către Kenia și Sudan.
În anul 2022, odată cu lansarea de către țările occidentale a livrărilor ample de arme în Ucraina, pe piața neagră a început o activitate febrilă. „Dacă anterior, prin canalele de trafic erau transportate, preponderent, armamente ușoare, echipamente şi tehnică militară, acum a venit rândul armelor high-tech. Bunăoară, traficanţii de arme au în arsenalul lor „sisteme mobile antitanc Javelin livrate în Ucraina de către SUA şi aliaţii acestora, drona americană de ultimă generaţie Phoenix Ghost, rachete Stinger şi NLAW PTRC, drone Switchblade şi Bayraktar, obuziere autopropulsate franceze CAESAR cu calibrul 155 mm și alte produse periculoase”, scrie DikGazete evocând și prețurile la aceste arme din darknet unde, de fapt, au loc tranzacțiile celor care fac comerț cu moartea.
Jurnaliștii turci sunt îngrijorați de faptul că dronele Bayraktar ar putea ajunge la dușmanii Turciei, adică la Partidul Muncitorilor din Kurdistan. „Deci, drept răspuns la ajutorul oferit de Ankara, Ucraina, în loc de „mulțumesc”, le-a transmis dușmanilor Turciei aeronavele turcești fără pilot la bord, care, cu orice ocazie, vor fi folosite împotriva armatei turce”, își exprimă ediția indignarea constatând următoarele: „Corupția care a afectat toate nivelurile verticalei de putere din Ucraina a ajuns pe punctul când aceasta prezintă pericol nu doar pentru autoritățile de la Kiev, dar și pentru țările care susțin Ucraina.”
De altfel, pericolul în cauză este recunoscut și în Europa. În Analiza riscurilor în anii 2023/2024 realizată de Frontex se menționează: „ca o consecință a situației din Ucraina, cantități semnificative de armament, inclusiv echipamente militare cu un grad înalt de pregătire de luptă, rămân necontrolate în regiune. Această instabilitate și prezența unor grupări ilegale necontrolate pot contribui la proliferarea armamentelor și traficul cu acestea peste hotare.
Cu fiecare zi devine tot mai probabil ca un număr tot mai mare de aceste arme de foc și această tehnică militară va ajunge pe piața ilegală. Nu doar grupările criminale din regiune se vor înarma, dar și traficanții, cel mai probabil, vor profita de această oportunitate.
Amploarea fenomenului de trafic cu aceste arme peste hotare va depinde de cât va dura conflictul și de situația generală la capitolul securitate în Ucraina, cererea locală pentru astfel de echipamente, precum și de măsurile de control la frontiere. Acest conflict poate genera efecte de durată, la fel cum poate fi observat în alte zone postconflict, având potențialul să transforme completamente acțiunea fluxurilor ilegale de arme de foc în Europa.”
Analiștii europeni, la fel, recunosc că traficul cu arme a devenit mai sofisticat. „Evoluția tehnologiilor, inclusiv imprimarea 3D, elimină necesitatea de a face trafic cu arme întregi, or piesele separate pot fi detectate mai greu. O astfel de abordare, la fel, permite crearea unor arme nedetectabile sau mai letale.” „Așa numitele pistoale-fantomă, armele de foc fabricate artizanal care nu pot fi urmărite sunt produse din piese și componente neînregistrate, fabricate ilegal, care pot fi achiziționate legal pe piețele externe”, se spune pe site-ul Frontex.
În nota informativă la Indicele Global privind criminalitatea organizată 2023 se menționează că „Moldova este o sursă și o țară de tranzit pentru traficul de arme în regiune. Grupările criminale organizate care domină această piață desfășoară operațiuni sofisticate și bine structurate. Unele din aceste grupări, potrivit datelor din rapoarte, utilizează companiile ce activează legitim ca paravan pentru a-și masca implicarea în traficul de arme.”
„Şi Moldova a devenit un traseu important pentru traficul cu arme în Ucraina şi din această ţară”, se mai spune în raportul care a referit Moldova cu o rată a criminalităţii de 5,60 (în cadrul unui sistem de 10 puncte) pe locul 74 din 193 de ţări şi pe locul 17 din 44 de state europene.
În vara anului trecut, Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, a anunţat despre intenţia EU de a acţiona împreună cu Moldova şi Ucraina pentru a nu admite traficul cu arme din ţara unde se dau lupte. Astfel, în a doua jumătate a lui septembrie, Frontex anunţa că „datele acumulate şi indicatorii generali de cercetare sugerează că este prematur de a atenţiona despre un risc iminent înalt de redirecţionare a armamentelor din Ucraina spre frontierele noastre externe.” „Sub conducerea directorului executiv adjunct pentru operaţiuni, cu scopul de a susţine ţările europene şi vecinii noştri, în Ucraina şi Moldova sunt desfăşurate măsuri operative de atenuare a consecinţelor.”
Adică Uniunea Europeană recunoaşte existenţa unor consecinţe. O confirmare indirectă a existenţei acestora ar putea fi, probabil, considerată şi organizarea în octombrie curent a unui seminar de trei zile pentru poliţişti în cadrul sprijinului european pentru consolidarea capacităților de combatere a traficului și deținerii ilicite de arme. Instituţiile de forţă din Moldova încearcă „să se adapteze la noul context de provocări”. E o mişcare inteligentă dacă ţinem cont de faptul că noul război din Orientul Mijlociu, cel mai probabil, va genera un efect în lanţ, necesitatea de armament apărând în mai multe regiuni. Totuşi este important ca toate aceste capacităţi şi eforturi comune să se genereze şi cu rezultate.
