„Guvernarea nu oferă posibilitatea celor sancționați să conteste restricțiile în instanță”. Este unul din marele minusuri ale Legii alăturării R. Moldova la sancțiunile internaționale, spune ex-judecătorul la CEDO, Stanislav Pavlovschi.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător CEDO: Statul nu prevede modalitatea de a contesta pe cale judiciară aceste restricții. Deci odată ce ele au fost sau vor fi introduse, știţi cum este principiul checks and balances, adică controlul reciproc al puterilor în stat sau contrabalanţelor. Dacă tu dai cuiva un drept, imediat trebuie să elaborezi un mecanism de verificare a corectitudinii utilizării acestui drept.
Potrivit lui, dreptul la apărare este fundamental, însă această posibilitate nu se regăsește în textul proiectului de lege.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător CEDO: În cazul dat, dacă tu dai statul de posibilitatea să sechestrezi, să îngheți avere, imediat trebuie să dai alte instituții modalitatea, posibilitatea, dreptul să verifice legalitatea acestor acţiuni. Aici nu se prevede, cel puţin în ceia ce s-a publicat, nu se vede crearea acestui mecanism.
Un alt drept de care nu se ține cont, spune Pavlovschi, este și dreptul la proprietatea privată. Potrivit lui, este ilegal să sechestrezi bunurile unei persoane, dacă nu a fost demonstrat în instanță că acestea au legătură directă cu o infracțiune.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător CEDO: Și dreptul la proprietate private. Articolul 1 din protocolul numărul 1 la Convenţia Europeană prevede dreptul la proprietate, care este garantat de Convenţia Europeană. Aici se încalcă, se restricţionează acest drept, deci dacă averea este sechestrată, înseamnă că omul nu are posibilitatea să-şi utilizeze averea. Fără ca să fie dovedit că această avere a fost dobândită pe calea criminală, că această avere a fost utilizată pentru comiterea infracțiunilor, sau că această avere este mijloc de comitere a infracţiunilor.
Obiecțiile ex-judecătorului la CEDO nu au fost comentate de reprezentanții guvernării.
Amintim că după ce pe 18 octombrie, proiectul a fost aprobat de Guvern, în ziua următoare, el a fost votat și în Parlament, în primă lectură.
Potrivit documentului, măsurile restrictive pot fi aplicate pe teritoriul Republicii Moldova atât cu referire la persoanele fizice, cele juridice străine, apatrizi, cât și cu referire la cetățenii moldoveni și persoanele juridice din țara noastră, dacă s-a stabilit că acestea se eschivează de urmărire penală.
Conform proiectului, statele, guvernele, persoanele fizice sau juridice și entitățile care au comis genocid, infracțiuni împotriva umanității, contra păcii și securității omenirii, infracțiuni de război, tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, au admis sclavia, execuțiile, asasinatele, răpirea de persoane, arestări sau detenții arbitrare sau alte încălcări și abuzuri grave, vor fi supuse sancțiunilor.
Vor fi vizate și persoanele interpuse, dacă „actualmente sau în ultimii zece ani” au fost beneficiari efectivi „ai unei persoane juridice de comun cu una din persoanele fizice sau juridice – subiect al restricțiilor”. Restricțiile se vor impune și dacă acestea au primit remunerări sau au avut afaceri comune cu subiecții sancțiunilor, se mai spune în document. Proiectul de lege urmează să fie aprobat de către Parlament.
