Franța și Germania, cele două țări care găzduiesc cele mai mari comunități evreiești și musulmane din Uniunea Europeană, au interzis manifestațiile grupurilor pro-palestiniene, de când militanții Hamas au trecut granița din Gaza și au ucis peste 1.400 de israelieni pe 7 octombrie. Guvernele spun că restricțiile sunt pentru a opri dezordinea publică și a preveni antisemitismul, notează Reuters, scrie digi24.ro.
Palestinienii din Europa și susținătorii populației din Fâșia Gaza spun că se simt blocați să își exprime public sprijinul sau îngrijorarea față de oamenii din enclava Gaza controlată de Hamas, fără a risca arestarea, locurile de muncă sau statutul lor de imigrare.
Peste 3.500 de oameni au fost uciși în Gaza de când Israelul a lansat o campanie de bombardamente de răzbunare, în timp ce o blocada care împiedică intrarea alimentelor, combustibilului și medicamentelor a creat o criză umanitară.
„Suntem speriați, suntem îngrijorați că suntem acuzați de justificarea terorismului, când vrem doar să susținem o cauză umanitară”, a spus Messika Medjoub, un student franco-algerian la istorie, în vârstă de 20 de ani. El a vorbit cu reporterii Reuters la un protest neautorizat, la Paris, joia trecută, pe care poliția l-a disipat cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Franța și Germania nu autorizează proteste, pentru a proteja comunitățile evreiești
Ministrul francez de Interne Gerald Darmanin a impus săptămâna trecută o interdicție națională a protestelor pro-palestiniene, invocând riscul dezordinii publice. Nouă astfel de manifestații au fost interzise la Paris din 7 octombrie.
În weekend, poliția din Paris a emis o interdicție privind „prezența și circulația persoanelor care se prezintă drept pro-palestinieni”. Din 12 octombrie au dat 752 de amenzi și au arestat 43 de persoane.
În Germania, poliția din Berlin a aprobat două cereri de proteste pro-Palestine de la atacurile inițiale ale Hamas, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Ambele au fost propuse ca priveghiuri tăcute.
Dar cel puțin șapte, inclusiv unul numit „evrei berlinezi împotriva violenței din Orientul Mijlociu” și altul intitulat „Tineri împotriva rasismului”, nu au primit permisiunea de a se desfășura. Cel puțin 190 de persoane au fost reținute la proteste.
Guvernele francez și german spun că trebuie să protejeze comunitățile evreiești, având în vedere o creștere a violenței antisemite de la atacurile Hamas, care este considerat un grup terorist de UE și mai multe țări.
În Germania, problema este deosebit de acută din cauza uciderii a șase milioane de evrei europeni în Holocaust de către naziști.
„Istoria noastră, responsabilitatea noastră pentru Holocaust fac ca datoria noastră să fie ca în fiecare moment să susținem existența și securitatea Israelului”, a declarat cancelarul Olaf Scholz legislatorilor săptămâna trecută.
Darmanin a declarat marți că 327 de acte antisemite au avut loc în Franța din 7 octombrie, cu 183 de arestări pentru antisemitism sau acuzații de terorism.
Activiștii pentru drepturile omului sunt îngrijorați: protestul legitim este reprimat
Grupurile pentru drepturile omului spun că, întradevăr, comunitățile evreiești trebuie protejate, dar sunt îngrijorate că protestul legitim este reprimat.
„Legea drepturilor omului nu permite guvernului să spună în linii mari că există o îngrijorare cu privire la violență și să folosească asta ca o justificare pentru a interzice protestele”, a declarat Benjamin Ward, director adjunct la Human Rights Watch. „Întrebarea este dacă este proporțional și, aici, cred că există o îngrijorare”.
Ungaria și Austria au blocat, de asemenea, protestele pro-Palestine începând cu 7 octombrie, în timp ce în restul Europei au avut loc mitinguri mari în sprijinul palestinienilor cu puține restricții.
Cu aproximativ 30.000 de palestinieni, Berlinul are una dintre cele mai mari comunități de diasporă din afara Orientului Mijlociu, iar anxietatea cu privire la ceea ce se întâmplă în Gaza crește.
La un protest neautorizat la Berlin săptămâna trecută, palestinienii care au vorbit cu Reuters au spus că sunt intimidați să vorbească, temându-se să fie etichetați pro-Hamas într-o țară în care susținerea Israelului este sacrosantă.
„Simt că în Germania nu avem voie să ne spunem părerea”, a spus Saleh Said, stând la marginea unei manifestații neautorizate. Este un german de 32 de ani, născut din părinți palestinieni. El a spus că a condamnat violența Hamas.
Autoritățile educaționale din Berlin le-au spus săptămâna trecută școlilor că ar putea interzice elevilor să poarte eșarfa palestiniană Kufiya și autocolantele sau insignele cu inscripția „Palestina liberă”.
Guvernele germane de după cel de-al Doilea Război Mondial au avut legături strânse cu Israelul din cauza Holocaustului. Felix Klein, ombudsmanul Germaniei responsabil cu combaterea antisemitismului, a spus că istoria țării obligă la vigilență.
Amnesty International: guvernele folosesc „stereotipuri stigmatizante și discriminatorii”
Chiar înainte de atacul Hamas asupra Israelului, Germania restricționa demonstrațiile pro-palestiniene, autoritățile de la Berlin interzicând mai multe din motive de siguranță publică.
Amnesty International a declarat în septembrie că justificările poliției germane pentru interzicerea grupurilor pro-palestiniene păreau să se bazeze pe „stereotipuri stigmatizante și discriminatorii”, citând referiri în ordinele poliției la persoane „din diaspora arabă, în special cu origini palestiniene”.
În Franța, grupurile pro-palestiniene s-au confruntat cu restricții și înainte de atacuri.
O încercare anul trecut de a interzice două organizații – Collectif Palestine Vaincra și Comite Action Palestine – a fost respinsă de o instanță superioară care a spus că pozițiile lor „îndrăznețe, chiar virulente” nu constituie discurs instigator la ură sau terorism.
Ministrul de Interne Darmanin a anunțat că a inițiat proceduri judiciare pentru „antisemitism, apologie pentru terorism și sprijin pentru Hamas” împotriva a 11 organizații, inclusiv Collectif Palestine Vaincra și Comite Action Palestine. Ambii neagă acuzațiile.
Miercuri, ca răspuns la un apel împotriva instrucțiunilor lui Darmanin, o instanță a declarat că autoritățile locale ar trebui să interzică protestele, de la caz la caz.
Într-un memoriu despre un set de proteste de săptămâna trecută, serviciile franceze de informații au declarat că demonstrațiile vor atrage „elemente radicale de extremă stânga, apropiate mișcărilor islamiste, și tineri din cartiere sensibile”.
