Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale, trimiterea „imediată” în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situaţia pe teren, în timp ce Azerbaidjanul a promis că armenii din regiunea secesionistă vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a împărtăşit Armeniei „îngrijorarea profundă” a Washingtonului cu privire la soarta locuitorilor armeni din Nagorno-Karabah, după preluarea acestui teritoriu de către Azerbaidjan, scrie digi24.ro.
„Comunitatea internaţională ar trebui să depună toate eforturile pentru desfăşurarea imediată a unei misiuni inter-agenţii a ONU în Nagorno Karabah, cu scopul de a monitoriza şi evalua drepturile omului şi situaţia umanitară şi de securitate pe teren”, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, repetând acuzaţii de „epurare etnică” în regiunea separatistă, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Din păcate, nu avem un partener pentru pace, ci o ţară care declară deschis că «motivul celui mai puternic este cel mai bun» şi care foloseşte constant forţa pentru a perturba procesul de pace”, a adăugat el, considerând că momentul ofensivei fulger lansate la început săptămânii de către Azerbaidjan nu a fost întâmplător, în plină reuniune a Adunării Generale a ONU.
„Mesajul este clar: voi puteţi vorbi despre pace şi noi putem merge la război şi nu veţi putea schimba nimic”, a subliniat ministrul armean.
Cu câteva ore mai devreme, de la aceeaşi tribună, omologul său din Azerbaidjan a promis că armenii majoritari în Nagorno-Karabah vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”.
Blinken: SUA, îngrijorate cu privire la soarta locuitorilor din Nagorno-Karabah
Într-o convorbire telefonică cu premierul armean Nikol Pashinian, Antony Blinken „a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite pentru populaţia armeană din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
„El a subliniat că Statele Unite solicită Azerbaidjanului să protejeze civilii şi să îşi respecte obligaţiile privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale locuitorilor din Nagorno- Karabah şi să se asigure că forţele sale respectă dreptul internaţional umanitar”, a adăugat Matthew Miller.
Antony Blinken a organizat trei sesiuni de discuţii de pace între Armenia şi Azerbaidjan într-un efort de a atenua tensiunile din Nagorno-Karabah.
Marţi, o ofensivă fulger a trupelor azere i-a forţat pe separatiştii armeni să capituleze. Azerbaidjan a lansat o operaţiune în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord vineri să predea armele.
Această enclavă muntoasă, care a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică teritoriului azer, a fost în trecut scena a două războaie între fostele republici sovietice Azerbaidjan şi Armenia: între 1988 şi 1994 (30.000 de morţi) şi în toamna lui 2020 (6.500 de morţi).
