Azerbaidjanul și Nagorno-Karabah au convenit asupra încetării focului și începerii negocierilor. Autoritățile republicii nerecunoscute au declarat că, în cadrul acordului încheiat cu intermedierea pacificatorilor ruși, militarii armeni se vor retrage din zona de dislocare a contingentului rus de menținere a păcii, iar formațiunile armatei de apărare din Nagorno-Karabah vor fi desființate și dezarmate complet, tehnica militară grea și armele vor fi retrase de pe teritoriul regiunii. Conflictul a escaladat ieri, după ce Azerbaidjanul a anunţat startul „măsurilor locale anti-terorism” pentru „restabilirea ordinii constituţionale”, ca răspuns la două explozii soldate cu decese. Autoritățile armene vorbesc despre 32 de morți și peste 200 de răniți în urma bombardamentelor azere.
În data de 19 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat startul „măsurilor locale anti-terorism” în Nagorno-Karabah. Cauza ar fi detonarea a două dispozitive explozive pe un drum soldată cu moartea a doi civili și patru angajați ai Ministerului de Interne. Potrivit Ministerului Apărării, (Screen IN) cu armele de înaltă precizie sunt atacate pozițiile forțelor armate armene, punctele lor de tragere pe termen lung, precum și mijloacele de luptă și obiectele militare. „Declarăm încă o dată că populația și infrastructura civilă nu sunt ținte, din uz sunt scoase doar ținte militare legitime”, a subliniat instituţia azeră.
Și a subliniat că în cadrul acestor măsuri unitățile Forțelor Armate au capturat 6 camioane militare pline cu obuze de mortieră și 4 mortiere care aparțineau militarilor armeni.
Tot în data de 19 septembrie, la Erevan a avut loc un miting de amploare. Forțele de ordine au fost nevoite să înfrunte mulţimea adunată lângă sediul Guvernului nemulțumită de acțiunile conducerii țării în depășirea escaladării situaţiei din NagornoKarabakh. Au fost raportaţi 34 de răniţi.
Ministerul rus al Apărării a comunicat că pacificatorii său au evacuat peste două mii de civili de la începutul operațiunii Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, dintre care mai mult de jumătate sunt copii.
În data de 20 septembrie, părțile implicate în conflict au convenit încetarea focului la ora locală 13:00. Autoritățile republicii nerecunoscute au declarat că, în cadrul acordului încheiat cu intermedierea pacificatorilor ruși, militarii armeni rămaşi se vor retrage „din zona de dislocare a contingentului rus de menținere a păcii”, iar formațiunile „Armatei de apărare din Nagorno-Karabah” vor fi desființate și dezarmate complet, tehnica militară grea și armele vor fi retrase de pe teritoriul regiunii. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a confirmat această informație.
Erevanul a declarat că a luat act de acordul dintre NagornoKarabah și Azerbaidjan privind încetarea focului și desființarea forțelor armate din Karabah. În același timp, prim-ministrul Nikol Pashinyan a menţionat că Armenia nu participă la ostilități și a subliniat că ţara nu are armată în Nagorno-Karabah.
Uniunea Europeană este îngrijorată de soarta populației armene din Nagorno-Karabah. Reprezentantul oficial al șefului diplomației UE,
Peter Stano, a declarat, miercuri, în cadrul unui briefing la Bruxelles, că este foarte important ca operațiunea militară actuală să nu fie utilizată ca pretext pentru a forța populația armeană locală din Karabah să plece. Potrivit secretarului de presă al lui Borrell, Comitetul politic și de securitate al UE s-a reunit la Bruxelles pentru o şedinţă de urgență privind situația din jurul Karabahului.
Nagorno-Karabah este o regiune disputată la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. Autoproclamata republică nu a fost recunoscută de statele-membre ONU.
Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părților implicate în conflict să înceteze imediat vărsarea de sânge, ostilitățile și să excludă victime în rândul civililor.
Potrivit ultimelor informații, „Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan a comunicat că ținând cont de apelul reprezentanților locuitorilor armeni din Karabah, recepţionat prin intermediul contingentului pacificatorilor ruşi, s-a ajuns la un acord de suspendare a măsurilor locale antiteroriste la ora 13:00 a zilei de 20 septembrie.” De asemenea, se menţionează faptul că „militarii Armeniei și formațiunile armate ilegale armene dislocate în raionul
Karabah din Republica Azerbaidjan, depun armele, părăsesc pozițiile de luptă și posturile militare și se dezarmează complet.
Între timp, însărcinatul pentru drepturile omului din NagornoKarabah, Gegham Stepanyan, a comunicat că 27 de persoane au fost ucise în urma bombardamentelor efectuate de forțele armate azere. Potrivit oficialului, șapte civili au murit, inclusiv doi copii. „Numărul răniților în acest moment depășește 200 de persoane”, a scris Stepanyan pe rețelele de socializare.
Potrivit publicaţiei Meduza, autoritățile republicii nerecunoscute au propus celor de la Baku încetarea focului și deschiderea negocierilor. În replică, Azerbaidjanul a declarat că este dispus să se întâlnească „cu reprezentanții populației armene din raionul Karabah. Președintele azer Ilham Aliyev, într-o conversație telefonică cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a menționat că Baku va înceta „operațiunea antiteroristă” din Nagorno-Karabah dacă militarii armeni vor depune armele. Reprezentantul Washingtonului a cerut încetarea focului, adăugând că Statele Unite susțin dialogul direct între Azerbaidjan și reprezentanții populației armene din Karabah. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a spus, la rândul său, că Armenia nu participă la ostilități și a subliniat că ţara nu are armată în Nagorno-Karabah.
Comentând situația, secretarul general al ONU Antonio Guterres a subliniat necesitatea „respectării stricte a acordului de încetare a focului din 2020” și „principiilor dreptului internațional umanitar”.
