Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea să se pronunțe în septembrie asupra legalității interzicerii Partidului ȘOR. Cel puțin așa scrie Publicația Daily Sabah. În articolul respectiv se menționează că decizia autorităților din Moldova de a interzice formațiunea lui Ilan Șor este un atac la adresa democrației și o încercare de a împiedica creșterea rapidă a încrederii în opoziție”. Reprezentanții puterii nu au reacționat la această opinie.
CEDO ar putea să spună în data de 18 septembrie dacă scoaterea Partidului ”ȘOR” în afara legii a fost o acțiune legală. Despre aceasta scrie publicația Daily Sabah, care menționează că ”respectiva decizie a autorităților din Moldova este un atac la adresa democrației și o încercare de a împiedica creșterea rapidă a încrederii în opoziție”.
Sursa menționată mai scrie despre posibilitatea interzicerii dreptului de a candida pentru peste 800 de reprezentanți, inclusiv 68 de primari ai formațiunii interzise ”ȘOR”, interesele căreia la CEDO sunt reprezentante de către Alison McDonald.
Partidul “ȘOR”, declarat neconstituțional, a depus un proiect de cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care contestă decizia Guvernului Republicii Moldova de a fi interzis. Cererea a fost înregistrată de instanță, iar reprezentanții formațiunii au fost invitați să completeze dosarul până în 18 septembrie 2023, mai scrie sursa citată.
Potrivit unui document publicat de echipa juridică a Partidului, interdicția asupra sa încalcă articolele 10, 11 și 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează drepturile la libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și asociere.
Am solicitat o reacție la subiect de la purtătorul de cuvânt al fracțiunii parlamentare PAS, dar Adriana Vlas nu ne-a răspuns la mesaj. Iar agentul guvernamental la CEDO, Dumitru Obadă, nu a dat curs apelurilor noastre pentru o reacție la articolul publicat.
În data de 19 iunie, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțional Partidul „ȘOR” la cererea Guvernului. Autorii sesizării susțin că în toate activitățile sale, formațiunea a acționat în contradicție cu principiile statului de drept, punând în pericol suveranitatea și independența țării.
Reprezentanții partidului s-au arătat convinși că nu au existat temeiuri pentru interzicerea formațiunii, declarând că se vor adresa la CEDO.
Reprezentantul Guvernului declara atunci că decizia este întemeiată și legală. Iar, președintele Maia Sandu spunea că, este o decizie așteptată de societate, anume pentru că moldovenii pun preț și vor să trăiască într-un stat democratic, într-un stat de drept.
Experții Comisiei de la Veneția spuneau, anul trecut, că declararea neconstituțională a unui partid politic reprezintă o ingerință în dreptul la libera asociere și întruniri, protejat de articolul 11 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și va fi egală cu interzicerea acestui drept.
Ulterior, deputații PAS au votat un amendament la Codul Electoral prin care s-a decis că, membrii din conducerea Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, nu au dreptul să candideze la alegeri pe o perioadă de la 3 la 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale. Potrivit autorilor, în proiectul de lege „nu este vorba despre sancționarea individuală pentru acțiunile partidului. Aceasta este o măsură preventivă, care restricționează dreptul de a candida al unui anumit cerc de persoane din partidul declarat neconstituțional.”
Ilan Șor a calificat inițiativa PAS drept „ilegală” și „neconstituțională”. Ulterior, cinci deputați aleși pe lista Partidului ȘOR, scos în afara legii, au contestat decizia respectivă la Curtea Constituțională.
Anterior, Asociația Promo-LEX a declarat că proiectul de lege elaborat de PAS, ar trebui să facă obiectul unei expertize juridice și să fie avizat de Comisia de la Veneția.
