În Republica Moldova s-a dezvoltat o adevărată „cultură” a migrației, iar tinerii sunt tentați din toate părțile să părăsească țara. Este concluzia sociologului Octavian Racu, în raport cu studiul prezentat de Veaceslav Ioniță, potrivit căruia, Moldova se confruntă cu emigrarea masivă în rândul tinerilor. În cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, Racu a explicat din ce cauză plecarea peste hotare prinde tot mai multă popularitate în rândul tinerilor.
OCTAVIAN RACU, sociolog: „Avem dezvoltată o adevărată cultură a migrației, cultură a plecării. La noi există un ecosistem al migrației. Pentru că, pe lângă faptul că copiii de mici sunt învățați că trebuie să plece, avem chiar și transport direct din sate spre Paris, deja există rețele de sociale din diasporă care comunică între ei. Adică unui tânăr care pleacă astăzi îi este mult mai ușor decât celor care au plecat în valul unu și doi. Azi, calea este pavată, tânărul trebuie doar să ia decizia”.
Sociologul este sigur că tânărul de 18 ani nu pleacă din cauza propriilor dezamăgiri trăite în Moldova, ci din cauza depresiei și apatiei instaurate deja în societate.
OCTAVIAN RACU, sociolog: „Se simte o foarte mare apatie spre deosebire de alte țări. Eu am mari îndoieli că ei pleacă pentru că nu există condiții. Tânărul între 18 și 20 și ceva de ani nu este încă integrat în societate, mai ales când este încă student, el nu știe ce înseamnă a avea un loc de muncă, a, plăti polița de asigurare medicală, nu știe ce înseamnă o familie. El încă nu cunoaște care sunt problemele, nu putem spune că el se confruntă cu corupția sau suferă din cauza birocrației. El mai curând vede acea percepție a maturilor, acea depresie, apatie din societate”.
O altă cauză cheie, spune Octavian Racu, ar fi și realizarea extrem de lentă a proiectelor destinate localităților. Decât să aștepte 15 ani drumul pavat la el în localitate, tânărul alege să plece într-o țară cu o infrastructură dezvoltată.
OCTAVIAN RACU, sociolog: „Foarte mult influențează și faptul că la noi toate proiectele naționale merg foarte lent. E foarte important, ca atunci când se anunță un proiect național , indiferent dacă e vorba de construcția unor clădiri, sau a unor drumuri, ele trebuie să meargă foarte rapid. Dar la noi, de obicei, tânărul aude despre o prezentare pompoasă la 18 ani, și când începe construcția trec 5-10-15 ani, el este deja undeva în Italia sau în Marea Britanie, poate are deja familie și copii, dar aici proiectul sau s-a oprit, sau nu e sigur dacă se va încheia. Când oamenii văd că totul se mișcă așa de greu, se instalează o apatie”.
De menționat că potrivit unui studiu recent, realizat de Veaceslav Ioniță, Moldova în prezent se confruntă cu al treilea val de migrație, și anume cea a tinerilor.
Potrivit expertului, primul val a fost în anii 2000-2005, Valul sărăciei, oamenii într-o sărăciei lucie au mers peste hotare să-și rezolve problema de supraviețuire.
Al doilea val a fost în perioada 2015-2018, Valul pentru o viața mai bună. Acești oameni nu mai erau într-o sărăcie extremă, aveau venituri satisfăcătoare, majoritatea de vârsta 30-45 ani, oameni formați, cu familii, dar au plecat pentru o viață mai bună, calitativă. Acolo unde pe lângă salarii bune mai ai și drumuri, școli, spitale, infrastructură. Într-un cuvânt, bunăstare oferită de autorități.
Acum, după anul 2018 asistăm la al treilea val de migrație a tinerilor. Potrivit studiului realizat de Veaceslav Ioniță, tinerii pleacă masiv, în timpul liceului, la studii, și pe parcursul studiilor.
