Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o reacție publică după ce Curtea Supremă de Justiție a trimis la reevaluare 21 de candidați la funcția de membru în CSM și în CSP. CSM declară că se abține „să dea o apreciere soluțiilor și constatărilor instanței supreme, neavând o asemenea competență. Iar Ministerul Justiției a declarat, cu referire la decizia CSJ, că hotărârea prin care s-au anulat actele Comisiei pre-vetting au încălcat termenii legali și a fost luată după ce Parlamentul a adoptat, în lectură finală, Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și înainte de Adunarea Generală a Procurorilor, planificată pentru data de 23 august 2023.
Într-un comunicat emis de Consiliul Superior al Magistraturii se spune că CSM nu subestimează importanța soluțiilor emise de către CSJ, luând în considerare inițiativele anticorupție și de asigurare a integrității din domeniul justiției. Totodată, CSM susține că se abține să dea o apreciere soluțiilor și constatărilor instanței supreme, neavând o asemenea competență.
”CSM a observat că deciziile instanței de judecată au provocat reacții din partea mai multor persoane. CSM îndeamnă judecătorii să se abțină de la utilizarea unui limbaj, care ar putea fi interpretat ca o încălcare a codului de etică. Totodată, persoanele publice, inclusiv politicieni, au catalogat că deciziile adoptate de CSJ au fost determinate de unele elemente corupționale sau influențate din afara sistemului judecătoresc. CSM încurajează toate persoanele să se exprime liber, însă să se abțină de la atacurile care ar putea să afecteze actul de justiție. În aceste condiții, informăm că Inspecția judiciară s-a autosesizat pe marginea circumstanțelor expuse supra”, se arată în mesajul emis de Consilul Superior al Magistraturii, unde se mai menționează că CSM își exprimă îngrijorarea față de atacurile publice împotriva unor membri ai Consiliului.
Și judecătorul Alexei Paniș, unul dintre cei 21 de magistrați, care a primit câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție împotriva Comisiei pre-vetting, a reacționat în raport cu cei care atacă CSJ.”Într-un stat de drept justiția nu poate fi tratată ca plantația guvernanților și mesajele lor la acest capitol trebuie să fie mai moderate”, a declarat acesta pentru Unimedia.
În reacție, Ministerul Justiției susține că întâmplător sau nu, deciziile CSJ au fost luate după ce Parlamentul a adoptat, în lectură finală, Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și înainte de Adunarea Generală a Procurorilor, planificată pentru data de 23 august 2023.
”Admitem ca, în cazurile în care se constată că membrii Comisiei pre-vetting au încălcat procedura de evaluare prevăzută de Legea cu privire la prevetting, contestațiile să fie admise și dispuse noi reevaluări în privința candidaților, pentru înlăturarea eventualelor carențe. De asemenea, remarcăm cu îngrijorare că deciziile conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP”, se arată în comunicatul emis.
Amintim că în total 21 candidați funcția de membru al CSM și al CSP, care nu au trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați, conform deciziilor completului de judecată special al CSJ. Premierul a calificat decizia drept o rezistență a sistemului la reforma justiției, inițiată de guvernare, și a dat asigurări că toți cei care au luat decizia vor fi trași la răspundere.
Iar președintele Comisiei juridice, numiri și imunități , Olesea Stamate a declarat că deciziile recente ale CSJ, prin care încearcă să anuleze toate hotărârile comisiei Pre-vetting, demonstrează clar că unii judecători nu vor vetting. În reacție, Curtea Supremă de Justiției a menționat că au existat mai multe încălcări care au dus la anularea deciziei Comisiei de Pre-Vetting.
Printre ecestea se numără interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare; stabilirea greșită a faptelor şi aprecierea lor neobiectivă; tratament inegal pentru faptele similare; ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, şi altor candidați contrare principiului proporționalității. Curtea Supremă de Justiție a recomandat politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată.
