Curtea Supremă de Justiție a venit cu o reacție, după ce deciziile anulate ale Comisiei Pre-vetting au stârnic un val de critici. „Curtea a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale”, se arată în comunicat, citat de Unimedia.INFO
„La data de 01 august 2023, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a emis decizii irevocabile de admitere a acțiunilor în 21 de cauze de contencios administrativ, inițiate de judecători, procurori şi reprezentanți din partea societății civile, candidați la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a efectuat un control judecătoresc efectiv asupra problemelor de fapt şi de drept relevante evaluării şi deciziilor emise de Curte.
Statul de drept obligă conform art. 53 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 § 1 CEDO și art. art. 21, 36 , 39, 219 din Codul administrativ, instanțele de judecată să efectueze un control de legalitate efectiv în privința oricărei activității administrative de drept public desfășurată de orice autoritate publică în numele Statului Republica Moldova.
Astfel, pornind de la principiul supremației legii în activitatea Comisiei de Pre-Vetting (art. art. 21, 36 din Codul administrativ), Curtea Supremă de Justiție a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale.
Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting şi a dispus reevaluarea candidaților, deoarece încălcările sunt similare, pornind de la:
– interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare;- stabilirea greșită a faptelor şi aprecierea lor neobiectivă;- tratament inegal pentru faptele similare;- ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, şi altor candidați contrare principiului proporționalității;- exercitarea greșită a discreției procedurale;- înfrângerea securității raporturilor juridice;- încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată şi imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt şi dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor;- încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații supuși evaluării;- neaplicarea principiilor şi normelor care formează dreptul la o bună administrare consacrate în Codul administrativ şi tangențial, şi implicit în unele prevederi ale Legii nr. 26/2022, așa cum este prevăzut în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;- interpretarea normelor juridice cu efect retroactiv şi defavorabil candidaților, dar și alte încălcări.
Curtea Supremă de Justiție a subliniat în fiecare decizie, că orice lege, inclusiv şi Legea nr. 26/2022 trebuie interpretată şi aplicată ținând cont de realismul juridic, adică în contextul social-economic al Republicii Moldova care s-a perpetuat de la Declararea Independenței până la adoptarea Legii nr. 26/2022, în care au habitat şi viețuiesc judecătorii, procurorii ca şi restul funcționarilor şi cetățenilor.
Curtea Supremă de Justiție s-a detașat de orice influență inclusiv politică şi a pus în balanța justiției faptele şi legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului în general şi a celei de judecător şi procuror în special. Deciziile Curții Supreme de Justiție sunt irevocabile, obligatorii şi urmează a fi executate conform legii. Ele pot fi criticate în diferite articole, monografii şi alte lucrări științifice.
Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată.
Totodată, Curtea Supremă de Justiție subliniază că o justiție robustă se referă la un sistem judiciar sau la un cadrul legal şi instituțional care este puternic, rezistent şi capabil să funcționeze în mod eficient, corect şi echitabil în fața provocărilor şi presiunilor.
O justiție dreaptă implică un set de legi şi reguli clare, proceduri transparente, instituții judiciare independente şi competente, judecători şi procurori imparțiali şi un angajament puternic față de principiile dreptății şi egalității în aplicarea legii.
Un sistem judiciar eficient poate rezista influențelor politice sau economice externe şi poate asigura că toți cetățenii au acces la justiție fără să fie afectați de discriminare sau favoritism. Aceasta joacă un rol crucial în menținerea ordinii sociale, protejarea drepturilor individuale şi colective şi promovarea Statului de drept.
Totodată, Curtea Supremă de Justiție subliniază că transformarea justiției ca şi oricare putere, legislativă şi executivă dar şi orice domeniu social de activitate urmează să fie efectuată doar cu respectarea Demnității Omului, Drepturilor Fundamentale şi principiului Supremației Dreptului”, se arată în comunicatul emis de reprezentanții CSJ.
Anterior, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting. Potrivit hotărârii instanței, aceștia ar urma să fie reevaluați de Comisie.
