Comisia de la Veneția ar putea crea dificultăți în ceea ce privește adoptarea proiectului de lege care vine să interzică membrilor partidelor declarate neconstituționale să candideze la alegeri pe un termen de trei ani. Părerea îi aparține comentatorului politic, Anatol Țăranu. Invitat în cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, acesta a declarat că probabil, autorii nu se grăbesc să consulte documentul cu Comisia de la Veneția deoarece își dau seama despre vulnerabilitatea lui.
ANATOL ȚĂRANU, comentator politic: „ Juriștii foarte bine înțeleg pe cât de vulnerabile sunt unele principii ale acestei legi și mă tem că Comisia de la Veneția ar putea să creeze anumite dificultăți în ceea ce privește aprecierea acestei legi din punct de vedere a adoptării ei. Această lege conține o serie de prevederi care nu se înscriu în ceea ce se numește proces democratic.
Țăranu spune că cei de la putere vin să acopere astfel un gol pe care tot ei l-ar fi creat.
ANATOL ȚĂRANU, comentator politic: Această lege vine cumva să acopere un gol politic, care s-a creat datorită faptului că politicile promovate de actuala guvernare au permis crearea acestei situații când dificultatea acestei situații trebuie să fie acoperită printr-o mișcare juridică. Sunt probleme.
Deocamdată, nici autorii proiectului, printre care Olesea Stamate, nici reprezentanții guvernării nu au comentat aceste declarații.
Amintim că deputații majorității parlamentare au adoptat în primă lectură un proiect de lege care restrânge dreptul de a participa la alegeri membrilor partidelor declarate neconstituționale.
Potrivit documentului, membrii organului executiv al Partidului Politic “ȘOR”, precum și reprezentanții acestuia care dețineau funcții elective sau se aflau pe listele de candidați supleanți în momentul în care partidul a fost recunoscut ca fiind neconstituțional, nu vor putea fi aleși în următorii trei ani de la decizia Curţii Constituţionale.
De cealaltă parte, primarii, consilierii municipali și raionali aleși din partea partidului “ŞOR”, recent interzis, au organizat în data de 18 iulie un flashmob mut în fața clădirii parlamentului. Astfel ei au protestat împotriva inițiativei legislative în cauză, cerând retragerea lui de pe agenda legislativului.
În cadrul celei de-a doua rundă de consultări publice a acestui proiect, reprezentanții societății civile, dar și politologi au ajuns la concluzia că interdicția încalcă drepturile cetățenilor de a alege și de a fi ales. Totodată, această inițiativă legislativă trebuie neapărat supusă unei expertize de către Comisia de la Veneția, care a declarat anterior că Parlamentul nu ar trebuie să modifice Codul Electoral cu un an înainte de alegeri.
În timpul apropiat, Comisia Electorală Centrală urmează să-şi dea avizul în privinţa acestui proiect de lege.
În următorii trei ani, în Moldova vor avea loc trei tipuri de alegeri: anul acesta – alegeri locale generale, care sunt programate pe 5 noiembrie. În 2024 alegeri prezidențiale și în 2025 – alegeri parlamentare.