Primarii, consilierii municipali și raionali aleși din partea partidului „ŞOR”, recent interzis, au organizat astăzi un flashmob mut în fața clădirii parlamentului. Astfel ei au protestat împotriva inițiativei legislative a deputaților PAS de a interzice membrilor partidului „ŞOR”, declarat neconstituțional, să participe la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale în următorii trei ani.
Mitingul a avut loc concomitent cu audierile publice din Parlament, organizate de către Comisia juridică, numiri și imunități, condusă de către deputatul PAS Olesea Stamate, care este unul dintre inițiatorii modificărilor la Codul Electoral.
Participanții la flashmobul mut, inclusiv reprezentanții administrațiilor publice locale, țineau în mâini pancarte cu informaţii despre proiectele sociale şi de infrastructură deja implementate de echipa lui Ilan Şor în Orhei, Taraclia și alte raioane ale țării.
VICTOR CEBAN, primarul comunei Mălăeşti: „Aceasta este una dintre realizările efectuate de Partidul Politic „ŞOR” în raionul şi oraşul Orhei. Noi astăzi dorim ca partidul de guvernământ să ne lase să lucrăm în pace. Eu, fiind primar al comunei Mălăești din raionul Orhei, vreau să-mi duc în continuare activitatea mea, atât în acest mandat, cât și să am dreptul în continuare de a candida.”
Potrivit președintelui raionului Orhei, scopul flashmobului este de a sesiza majoritatea de guvernământ despre volumul de muncă depus pentru modernizarea satelor și orașelor de către reprezentanții administrațiilor publice locale din echipă lui Ilan Şor.
DINU ŢURCANU, preşedintele raionului Orhei: „Aleșii locali care astăzi au venit aici în faţa parlamentului, nu reprezintă pe ei înşişi, nu reprezintă doar Partidul Politic „ŞOR”, dar reprezintă întreaga societate”.
VEACESLAV LUPOV, primarul de Taraclia: „Astăzi protestul e mut, pentru că nu au mai rămas cuvinte. Le este frică de noi, le este frică, pentru că știu că Găgăuzia a făcut alegerea corectă și a arătat întregii țări cum gândește poporul și în ce direcție merge. Tot asta vor arăta şi alegerile locale, dar şi cele prezidențiale și parlamentare”.
Protestatarii au formulat principala cerinţă faţă de majoritatea parlamentară.
SERGHEI BURGUDJI, consilier municipal în CMC: „Cerinţa noastră este următoarea: acest proiect de lege trebuie să fie retras. El contravine Constituției. Chiar dacă deputații PAS vor vota această lege, sunt sigur că deputații din
partidul „ŞOR” o vor contesta la Curtea Constituțională, ea contravine art. 39 din Constituţie”.
Am solicitat un comentariu vizavi de cerințele faţă de majoritatea parlamentară, exprimate astăzi în cadrul flashmobului, de la șefa Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, care face parte din grupul deputaților PAS care a elaborat proiectul de lege care restricţionează dreptul membrilor partidelor declarate neconstituționale de a participa la alegeri. Dar ea a refuzat să comenteze.
Reamintim că, deputații majorității parlamentare au adoptat în primă lectură un proiect de lege care restrânge dreptul de a participa la alegeri membrilor partidelor declarate neconstituționale.
Potrivit documentului, membrii organului executiv al Partidului Politic „ȘOR”, precum și reprezentanții acestuia care dețineau funcții elective sau se aflau pe listele de candidați supleanți în momentul în care partidul a fost recunoscut ca fiind neconstituțional, nu vor putea fi aleși în următorii trei ani de la decizia Curţii Constituţionale.
Această inițiativă legislativă a fost elaborată de un grup de deputați din PAS, potrivit lor, pentru a corecta prevederile actualei legislații privind lichidarea partidelor politice după decizia Curții Constituționale de recunoaștere a partidului „ȘOR” ca neconstituțional și de dizolvare a acestuia.
Proiectul a fost prezentat de Olesea Stamate. Pe 11 iulie, oficialul a scris într-o postare pe Facebook că este oportună și justificată introducerea restricției asupra dreptului de a fi ales pe o perioadă de 3 ani pentru persoanele din organele de conducere ale partidelor interzise, deputații, primarii, consilierii locali din partea acestor partide, precum și pentru persoanele incluse anterior în listele electorale ale unor astfel de formațiuni politice.
Ea a mai spus că înainte de adoptarea în a doua lectură a proiectului de lege vor avea loc două audieri publice, la care vor fi invitate toate partidele parlamentare și extraparlamentare, precum și reprezentanți ai presei și societății civile.
În 13 iulie, ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, într-un comentariu pentru Orizont TV, a declarat că inițiativa legislativă urmează să ajungă în Guvern pentru a se expune printr-un aviz official, ce va fi publicat săptămâna aceasta.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: „Această iniţiativă urmează să vină în Guvern pentru a ne pronunţa asupra avizului. La moment, de fapt, noi salutăm că este necesară implementarea efectivă a hotărârii Curţii Constituţionale. Însă, asupra nemijlocit a prevederilor acestui proiect ne vom expune prin avizul oficial al Guvernului, fiindcă avizul oficial al Guvernului este poziţia tuturor instituţiilor, inclusiv a CEC. Astfel, încât eu cred că săptămâna viitoare va fi publicat şi avizul şi ne vom expune”.
La rândul său, preşedinta Maia Sandu a declarat că este dispusă să promulge, dacă va fi adoptată de Parlament, această lege.
În data de 11 iulie, Asociația Promo-LEX a declarat că proiectul de lege elaborat de partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate, care restrânge dreptul membrilor partidelor interzise de a participa la alegeri, trebuie să fie supus expertizei juridice și Comisiei de la Veneția. Iar, atunci când se stabilesc restricții privind participarea la alegeri, trebuie respectat principiul proporționalității.
În următorii trei ani, în Moldova vor avea loc trei tipuri de alegeri: anul acesta – alegeri locale generale, care sunt programate pe 5 noiembrie. În 2024 – prezidențiale și în 2025 – alegeri parlamentare.
