Maia Sandu este dispusă să promulge, dacă va fi adoptată de Parlament, legea elaborată de partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate, ce limitează dreptul membrilor partidelor interzise de a participa la alegeri. Iar Ministerul Justiției va aviza proiectul. Astfel, șeful statului și ministrul Justiției au comentat pentru Orizont TV proiectul de lege, prezentat pe 11 iulie pe rețelele de socializare de Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului. Reamintim că Asociația Promo-LEX a declarat în acest sens că inițiativa trebuie să fie supusă expertizei juridice și avizată de Comisia de la Veneția, că restricțiile trebuie să respecte principiul proporționalității şi că modificarea legislației electorale înainte de alegeri sau în perioada electorală nu este recomandată.
„Democraţia este despre oameni corecţi, iar decizia Curţii Constituţionale trebuie să fie implementată”. Asta a răspuns președintele Maia Sandu la întrebarea Orizont TV dacă va promulga, în cazul în care Parlamentul îl va adopta, proiectul de lege elaborat de partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate, care restricționează dreptul membrilor partidelor interzise de a participa la alegeri.
MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: „Curtea Constituţională a dat o decizie: cei care se ocupă de corupţie, şi nu de politică, nu au ce căuta în politică. Democraţia este despre oameni care respectă legea. Cei care nu respectă legea, trebuie să fie sancţionaţi. Repet: democraţia este despre oameni corecţi. Şi decizia Curţii Constituţionale trebuie să fie implementată, respectiv, eu voi promulga această lege”.
La rândul său, ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, într-un comentariu pentru Orizont TV, a declarat că această inițiativă legislativă a fost elaborată de un grup de deputați ai fracțiunii PAS pentru implementarea „efectivă” a deciziei Curţii Constituționale, care la 19 iunie a declarat neconstituțional Partidul „ŞOR”.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: „Această iniţiativă urmează să vină în Guvern pentru a ne pronunţa asupra avizului. La moment, de fapt, noi salutăm că este necesară implementarea efectivă a hotărârii Curţii Constituţionale. Însă, asupra nemijlocit a prevederilor acestui proiect ne vom expune prin avizul oficial al Guvernului, fiindcă avizul oficial al Guvernului este poziţia tuturor instituţiilor, inclusiv a CEC. Astfel, încât eu cred că săptămâna viitoare va fi publicat şi avizul şi ne vom expune”.
Amintim că, pe 11 iulie Asociația Promo-LEX a declarat că proiectul de lege elaborat de partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate, care restricţionează dreptul membrilor partidelor interzise de a participa la alegeri, ar trebui să facă obiectul unei expertize juridice și să fie avizat de Comisia de la Veneția. Iar la stabilirea restricțiilor privind participarea la alegeri, trebuie respectat principiul proporționalității.
Experții Promo-LEX au mai amintit că modificarea legislației electorale înainte de alegeri sau în perioada electorală nu este recomandată. În primul rând, se spune în declaraţia asociației, „alegerile locale generale au fost stabilite pentru 5 noiembrie 2023 și perioada electorală va începe la 7 august, modificarea cadrului legal electoral înainte de alegeri sau în timpul perioadei electorale nu este recomandată de Comisia de la Veneţia”.
Totodată, Promo-LEX consideră judicioase propunerile de modificare a Legii privind partidele politice, care stabilesc interdicția utilizării atributelor partidelor politice declarate neconstituționale, precum și modificarea/elucidarea procedurii ulterioare de lichidare a partidului politic, ca urmare a declarării neconstituționale a acestuia.
În plus, Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia prevede condițiile cumulative pentru privarea de dreptul de a alege și a fi ales, iar aceste condiții par să nu fie întrunite în proiectul de lege propus, se spune în Declaraţia Promo-LEX.
Experții asociației atrag atenția asupra faptului că autorii proiectului intenționează să introducă și să aplice o interdicție cu efect retroactiv, or la momentul pronunțării Hotărârii Curții Constituționale, o asemenea interdicție nu era prevăzută în legislație.
Am încercat să obținem un comentariu de la unul dintre autorii proiectului de lege, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, dar ea nu a răspuns la telefon.
Pe 11 iulie, oficialul a scris într-o postare pe Facebook că este oportună și justificată introducerea restricției asupra dreptului de a fi ales pe o perioadă de 3 ani pentru persoanele din organele de conducere ale partidelor interzise, deputații, primarii, consilierii locali din partea acestor partide, precum și pentru persoanele incluse anterior în listele electorale ale unor astfel de formațiuni politice.
„Aceștia ar putea bine mersi să candideze la următoarele alegeri pe lista altui partid, sau ca și candidați independenți, ceea ce discrediteaza însăși ideea declarării neconstituționale a unui partid, în calitate de mecanism de prevenție”, a scris Stamate pe pagina sa de Facebook.
În următorii trei ani, în Moldova vor avea loc trei tipuri de alegeri: anul acesta – alegeri locale generale, care sunt programate pe 5 noiembrie. În 2024 – prezidențiale și în 2025 – alegeri parlamentare.
Amintim că, la 19 iunie, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea partidului „ŞOR”. Trei magistraţi au votat pentru asta.
Curtea Constituțională a indicat că s-a bazat pe fapte demonstrate de finanțare ilegală a partidului, mituirea alegătorilor și protestatarilor. Curtea s-a referit și la documente prezentate de Guvern despre sancțiunile impuse reprezentanților partidului de către Statele Unite, Consiliul Uniunii Europene și Norvegia.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, toți deputații acestei formațiuni politice vor continua să activeze în parlament ca deputați neafiliaţi, dar le este interzis să adere la alte fracțiuni parlamentare.
Doi dintre magistraţii Curții Constituționale au formulat o opinie separată. Astfel, judecătorul Sergiu Ţurcan a subliniat că sesizarea Guvernului trebuia respinsă ca inadmisibilă și a avertizat că interdicția impusă deputaților partidului „ŞOR” declarat neconstituțional de aderare la alte fracțiuni și anularea listelor de candidați supleanţi încalcă grav principiul alegerilor libere. În plus, judecătorul a concluzionat că în decizia sa Curtea Constituțională a ignorat jurisprudența Curții Europene, care impune o analiză foarte amănunțită a declarației despre neconstituționalitatea partidului.
Reprezentantul Curții Constituționale a criticat și faptul că instanța a adus argumente bazate pe probe și materiale din dosare penale care nu sunt confirmate prin hotărâri definitive, ceea ce încalcă grav principiul prezumției de nevinovăție.
Un alt judecător al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, care a avut și el o opinie separată, a spus că „sesizarea Guvernului cu privire la partidul „ŞOR” urma să fie respinsă ca inadmisibilă”.
Formaţiunea politică a declarat că va ataca decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
