Judecătorul Curții Constituționale Serghei Țurcan nu a susținut decizia Curții Constituționale din 19 iunie 2023 prin care Partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional, și a formulat o opinie separată. Judecătorul constituțional a concluzionat că sesizarea Guvernului trebuia respinsă ca fiind inadmisibilă, și a atenționat că interzicerea deputaților Partidului „ȘOR” de a se afilia altor fracțiuni și anularea listelor de candidați supleanți încalcă grav principiul alegerilor libere.
Judecătorul constituțional a remarcat că CC nu a delimitat clar neconstituționalitatea de legalitatea unui partid politic.
“Autoritățile nu au utilizat pârghiile legale existente de limitare a activității partidului politic în caz de depistare a unor încălcări și nici nu au solicitat instanței de judecată aplicarea unor asemenea măsuri”.
Serghei Țurcan a subliniat că CC a ignorat jurisprudența Curții europene, care prevede că declararea neconstituționalității unui partid trebuie analizată foarte atent.
“O asemenea măsură trebuie să reprezinte o cale excepțională și doar dacă au fost utilizate alte mecanisme interne mai puțin severe”.
Judecătorul constituțional a constatat că Executivul nu a invocat motive suficiente, relevante, convingătoare și incontestabile în sesizarea depusă și în ședințele publice ale Curții, necesare pentru declararea partidului politic neconstituțional.
“Autorul sesizării nu a reușit să demonstreze modul în care activitățile partidului erau capabile să instituie în Republica Moldova un model politic de societate, contrar principiilor unei societăți democratice și că există un risc rezonabil iminent de a fi instituit un asemenea model. Mai mult, Guvernul nu a putut explica care este modelul politic de societate care ar fi contrar principiilor unei societăți democratice conceput și promovat de partidul politic în discuție”.
Serghei Țurcan a explicat că încălcările de ordin financiar depistate anterior au fost deja sancționate pe cale administrativă, în plus nu pot constitui temei pentru declararea neconstituționalității unui partid politic.
De asemenea, judecătorul constituțional a criticat faptul că Înalta Curte a invocat argumente bazându-se pe probe și materiale din dosare penale, care nu sunt finalizate și nu sunt confirmate prin decizii definitive, încălcând grav principiul prezumției de nevinovăție.
„Reprezentantul Guvernului în ședința publică a Curții Constituționale, în contextul mediatizării extinse a cauzelor penale aflate la etapa urmăririi penale, examinarea acestora în ședința Curții a fost de natură să inspire publicului sentimentul că partidul politic și unii membri din conducerea acestuia se fac vinovați de comiterea infracțiunilor de care au fost învinuiți, fapt care afectează principiul prezumției nevinovăției”.
Serghei Țurcan a menționat că interdicțiile economico-financiare impuse unor membri de partid nu pot constitui motiv pentru declararea neconstituționalității unui partid.
Cu privire la acuzațiile de aplicare a violenței, judecătorul constituțional a opinat „nu poate exista democrație fără pluralism, libertatea de exprimare fiind aplicabilă nu doar „informațiilor” sau „ideilor” primite în mod favorabil sau considerate inofensive, ci și celor care jignesc, șochează sau deranjează.
“ Faptul că activitatea partidelor politice face parte dintr-un exercițiu colectiv al libertății de exprimare, acestea au dreptul să solicite protecția articolelor 10 și 11 din Convenție. Într-un stat democratic în care se respectă legea, drepturile şi libertăţile fundamentale, este evident că rolul membrilor Parlamentului şi al membrilor partidelor de opoziţie este de a reprezenta alegătorii prin responsabilizarea Guvernului şi aprecierea politicilor sale. Îndeplinirea anumitor obiective, uneori diametral opuse, nu este doar acceptabilă, ci şi necesară pentru promovarea pluralismului și pentru a le oferi alegătorilor opțiuni care să le reflecte opiniile”.
