Ucraina nu va fi invitată în timpul Summitului de la Vilnius din 11-12 iulie să adere la NATO, a anunţat vineri, 16 iunie, șeful Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, potrivit agenției AFP. El a precizat că organizația doreşte să organizeze cu această ocazie prima reuniune a noului Consiliu NATO-Ucraina, la care este invitat și preşedintele Volodimir Zelenski, transmite libertatea.RO
„Lucrăm la crearea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, în cadrul căruia Ucraina va fi pe picior de egalitate cu aliaţii NATO”, a declarat Stoltenberg, la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării din ţările membre, care s-a desfășurat la Bruxelles.
„Ambiţia noastră este de a ţine o primă reuniune a noului Consiliu la Vilnius, cu preşedintele Zelenski”, a precizat secretarul general al NATO.
Noul Consiliu NATO-Ucraina va permite consultări şi luarea unor decizii în chestiuni de securitate de interes reciproc, a explicat Stoltenberg.
Relaţiile între NATO şi Ucraina sunt tratate în prezent de un comitet creat în 1997, care este un organism pur consultativ.
„Ucraina va deveni membră a NATO la un moment dat. Dar ea nu va primi invitaţia la Vilnius”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Invitaţia este prima etapă a procesului de aderare la alianța militară condusă de SUA.
„Nu ştim când va lua sfârşit războiul, dar când va fi cazul va trebui să punem în practică un cadru ce garantează securitatea viitoare a Ucrainei şi să veghem ca istoria să nu se repete”, a subliniat șeful Alianţei Nord-Atlantice.
Cu mai puţin de o lună înaintea Summitului de la Vilnius, mai multe subiecte încă nu fac obiectul unui consens, în special creşterea cheltuielilor pentru apărare.
Doar şapte din cele 31 de ţări membre NATO alocă în prezent cel puţin 2% din PIB pentru apărare, nivel stabilit la Summitul de la Newport (Ţara Galilor) din 2014.
„Aştept ca aliaţii din NATO să ia la Vilnius un angajament mai ambiţios în materie de investiţii în apărare. Nivelul de 2% din PIB trebuie să constituie un planşeu şi nu un plafon. Angajamentul trebuie să fie imediat şi nu să aibă un orizont de zece ani”, a insistat Jens Stoltenberg.