Crearea centrului anti-propagandă „Patriot” nu este altceva decât o tentativă de a oficializa cenzura. De această părere este jurnalistul Valeriu Reniță. În cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV el a declarat că, dacă până în prezent SIS-ul îndeplinea aceste funcții suplimentar atribuțiilor de bază, acum se încearcă crearea unei structuri îndreptată doar pe cenzurarea presei.
VALERIU RENIȚĂ, jurnalist: Acest Centru este o subdiviziune a președinției ce e rost? Adică pe cine n-ai ai aduna acolo sau cine s-ar selecta acolo, o să fie conform directivilor date de președinte. Și noi știm că dumneaei poate da directivele respective destul de dure, mai ales în privința presei. Tot ce vedem noi în această structură este de fapt oficializarea cenzurii. Funcțiile de cenzură care le îndeplineau SIS-ul și Consiliul Audiovizualului, ele erau ca și cum exercitate sporadicб din când în când și mă rog, cu titlu din oficiu. Aici este un organ clar cu funcții de cenzură, e spus clar cu ce se va ocupa.
Jurnalistul este de părerea că guvernarea va obține pârghii suplimentare pentru a lupta cu jurnaliștii incomozi.
VALERIU RENIȚĂ, jurnalist: Deci acolo oricine va fi directorul, doamna președinte, poate declara că cineva a încălcat interesele țării, după care se telefonează în organul respectiv, adică se sesizează, eu așa înțeleg. O să dea directivul și o să spună: „Luați măsuri vă rog cu tipul ăsta care ieri au scris ceva despre Recean, ori despre Grosu, ori despre Maia Sandu”. Așa va fi. Ei fac un organ și fac o lege ca să lupte cu legea presei, să lupte cu Constituția și așa mai departe. Este un absurd. Ce ei și fac ei este o chestie absurdă, nedemocratică.
Iar juristul Dorin Podlisnic este de părerea că, pentru a nu încălca Constituția, guvernarea va încerca să elimine definitiv posturile și site-urile pe care le consideră de opoziție.
DORIN PODLISNIC, jurist: O să rărească mijloacele de informare. O să rămână doar cele „care trebuie”. Dacă să analizăm din proiectul acela, toate atribuțiile care o să le aibă viitorul centru „Patriot” poate fi spus printr-un cuvânt, „cenzură”. Cenzură care o să fie aplicată la maxim. Uităm de libertatea de exprimare, uităm de dreptul de a gândi, libertatea gândirii. Ele o să fie cumva niște atributii în plus pentru cetățenii din Republica Moldova, niște atribuții inutile, practic. Pentru că o să consumi ceea ce o să ți se ofere și dacă cumva n-ai să fii de acord cu opinia, centrul ăsta de apărare, nu știu cum o să lupte cu noi, cei care nu tot timpul suntem de acord.
Până la această oră nimeni din reprezentanții Președinției nu au comentat aceste declarații.
Amintim că recent, președintele Maia Sandu a anunțat crearea unui Centru național de apărare informațională și combatere a propagandei, argumentând necesitatea existenței acestei instituții prin faptul că „Rusia atacă constant informațional, prin minciună, propagandă, dezinformare”. Deocamdată, Moscova nu a venit cu o reacție. Ulterior, președinția a publicat proiectul „Patriot”, lansând și consultări publice asupra documentului.
Potrivit proiectului de lege, viitorul Centru Patriot va fi condus de un director, numit în funcție de Parlament, la propunerea șefului statului, pe un termen de 5 ani și care va putea candida și la al doilea mandat. Pentru a fi ales, pretendentul trebuie să aibă o experiență de cel puțin cinci ani în comunicare publică, securitate și apărare, administrație publică centrală, relații internaționale, evaluare și managementul de risc.
„Până la definitivarea tuturor aspectelor de instituționalizare, primul director al centrului va fi numit direct de șeful statului, fără să mai treacă printr-un concurs public. Prin derogare de la prevederile proiectului de lege, mai exact de la aliniatul doi al articolului 10, care prevede ascest lucru, în decurs de două luni, președintele Republicii Moldova va înainta Parlamentului candidatul la funcția de director pentru a fi numit în funcție pe un termen provizoriu de 12 luni”, se spune în nota informativă a proiectului.
Sarcinile Centrului vor fi îndeplinite de un Colegiu compus din 11 membri, în a cărui componență intră, pe lângă director și adjunct, persoane cu funcţii de conducere din cadrul Centrului, un reprezentant desemnat de președintele Republicii Moldova, un reprezentant desemnat de Parlament, un reprezentant desemnat de Guvern și 3 reprezentanți ai societății civile, selectați de către Centru. Componența Colegiului va fi aprobată prin decret prezidențial.
