Preşedinţii Serbiei şi Kosovo au insistat joi că doresc să dezamorseze criza violenţelor din nordul Kosovo, dar au dat puţine semne că ar fi dispuşi să renunţe la poziţiile lor divergente, relatează Reuters, citată de News.ro, scrie digi24.ro.
Ajunşi la summitul din Republica Moldova, unde s-au adunat aproape 50 de lideri europeni, preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic şi preşedinta din Kosovo, Vjosa Osmani, s-au evitat reciproc, chiar dacă se aflau la doar câţiva metri unul de celălalt pe covorul roşu, notează Reuters.
Ambele părţi se află sub presiune internaţională pentru a rezolva cea mai recentă dintr-o lungă serie de crize între guvernul din Kosovo, dominat de etnici albanezi, şi etnicii sârbi, majoritari în nordul ţării.
Violenţele au izbucnit luni, după ce autorităţile din Kosovo, susţinute de unităţi speciale de poliţie, au instalat primari de etnie albaneză în localităţi din nord. Primarii au fost aleşi cu o prezenţă la vot de doar 3,5%, după ce sârbii au boicotat scrutinul local.
Osmani a declarat că Serbia, care nu a recunoscut declaraţia de independenţă din 2008 a fostei sale provincii, încearcă să destabilizeze Kosovo.
„Înţelegem cu toţii că adevărata ameninţare vine de fapt din partea Serbiei, care neagă existenţa unui stat suveran în Kosovo”, a declarat Osmani. Ea l-a acuzat pe Vucic că susţine bandele criminale din nordul Kosovo, despre care a spus că sunt vinovate pentru ciocnirile în care au fost răniţi 30 de soldaţi din rândul trupelor de menţinere a păcii ale NATO (KFOR) şi 52 de protestatari sârbi.
„Preşedintele Vucic trebuie să înceteze să mai susţină bandele criminale din Kosovo. Asta trebuie să facă dacă îşi doreşte cu adevărat pacea. El încă nu a demonstrat acest lucru”, a acuzat Osmani.
Serbia a respins această acuzaţie. În timp ce sosea la summitul de la Castel Mimi, Vucic a fost mai puţin acid decât Osmani în retorica sa, dar a subliniat că autorităţile din Kosovo ar trebui să retragă „presupuşii primari” din nord şi a declarat că unităţile speciale de poliţie din Kosovo se află acolo în mod ilegal.
„Serbia va face tot ce poate şi tot ce este posibil pentru a detensiona situaţia, ceea ce înseamnă că vom încerca să-i convingem pe sârbi să obţină progrese în mod calm şi paşnic. Ei sunt foarte determinaţi. Vor să vadă că unităţile speciale de poliţie se retrag”, a declarat el.
Întâlniri separate
Etnicii sârbi din nordul Kosovo au cerut de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de Uniunea Europeană în 2013 pentru crearea unei asociaţii de municipalităţi autonome în zona lor.
Osmani şi Vucic urmau să se întâlnească separat cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz, în marja summitului Comunităţii Politice Europene, un organism format din peste 40 de ţări, înfiinţat anul trecut. Însă nu a existat niciun indiciu că Vucic şi Osmani s-ar întâlni şi faţă în faţă. Vucic a declarat că nici măcar nu ştia cine va veni din Kosovo la summit.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a fost forţa motrice din spatele operaţiunilor din nord, ceea ce i-a dus critici internaţionale puternice, în special din partea Statelor Unite, care au fost mult timp cel mai puternic aliat al Kosovo.
La summitul din Moldova a venit însă preşedinta Osmani. Ea a declarat că va discuta cu „liderii europeni care sunt în favoarea păcii, în favoarea stabilităţii şi în favoarea statului de drept”, menţionându-i pe Macron şi Scholz, dar nu şi pe Vucic.
NATO a decis să desfăşoare 700 de forţe suplimentare de menţinere a păcii în Kosovo ca răspuns la criză, iar secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat joi că organizaţia este pregătită să trimită mai mulţi soldaţi.
„NATO va rămâne vigilentă. Vom fi acolo pentru a asigura un mediu sigur şi securizat şi, de asemenea, pentru a calma şi a reduce tensiunile”, a declarat el reporterilor în marja unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai NATO care s-a desfăşurat la Oslo.
