Curtea de Conturi a venit cu o adresare către Parlament în contextul anunțării, în cadrul ședinței Guvernului din 24 mai 2023, a rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul curent. Rectificările vizează, între altele, majorarea salariului de referință pentru unele categorii de bugetari, în special, pentru angajații ministerelor. „Constatăm, cu regret, că Curtea de Conturi nu se regăsește în lista acestor instituții, iar salariile angajaților instituției sunt cu mult mai mici în comparație cu alte instituții publice”, comunică Curtea, scrie Unimedfia.INFO.
„Cu solicitarea de majorare a salariului de referință până la 2500 lei pentru funcționarii CCRM (cu excepția membrilor Curții – persoane cu funcție de demntitate publică), la nivelul altor instituții cu funcții similare, CCRM s-a adresat în repetate rânduri Ministerului Finanțelor. La niciuna din aceste adresări nu am primit răspuns și nu am fost invitați la consultări sau discuții pe marginea subiectului menționat. De asemenea, nici referitor la rectificarea Legii bugetului pentru anul 2023 CCRM nu a fost informată sau consultată.
În contextul celor menționate, Curtea de Conturi s-a adresat Parlamentului cu solicitarea de a include angajații CCRM (cu excepția persoanelor cu funcție de demnitate publică) în prevederile acestui proiect de lege.
La baza acestei solicitări stau următoarele considerente de importanță majoră:
nivelul insuficient de salarizare a angajaților Curții de Conturi determină fluctuația înaltă a personalului, în anul 2022 rata de fluctuație fiind în creștere (12%), față de 7,3% în anul 2021. Astfel, în ultimii 3 ani, peste 30 de angajați au plecat de la Curtea de Conturi, majoritatea covârșitoare fiind angajați nu în sectorul privat, ci în alte instituții publice, la salarii mai mari (MAEIE și ambasade, ANRE, CNA, CNAM, APP, BNM, ANSC, MF, MA etc.). În condițiile descrise acest proces va continua, afectând capacitățile profesionale ale instituției supreme de audit;
situația privind fluctuația cadrelor se va agrava în timpul apropiat, deoarece, potrivit proiectului de lege, pentru personalul ministerelor, salariul de referință va crește până la 3000 lei. Această situație la sigur va spori exodul specialiștilor calificați de la Curtea de Conturi la alte instituții, cu condiții de salarizare mai avantajoase;
același motiv, nivelul de salarizare, condiționează existența în prezent a circa 30 de funcții vacante din circa 120 de funcții de auditori. Procesul de identificare a cadrelor și de recrutare este unul extrem de dificil, deoarece nivelul de salarizare nu sporește atractivitatea Curții de Conturi ca angajator;
potrivit Constituției Republicii Moldova, Curtea de Conturi este o instituție bugetară, care poate fi finanțată doar din alocații bugetare. Din aceste considerente, nu putem avea încasări din fonduri extrabugetare.
Menționăm că, în vara anului 2022, Curtea de Conturi a transmis Ministerul Finanțelor proiectul bugetului CCRM pentru anul 2023, care prevedea acoperirea celor mai stringente necesități pentru a asigura activitatea instituției. Cu părere de rău, nicio propunere de-a Curții de Conturi nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor. În rezultat, bugetul instituției noastre pentru anul 2023 a fost aprobat, practic, la același nivel cu anul 2022, în condițiile creșterii considerabile a costurilor pentru un șir de servicii aferente desfășurării activității instituției. În aceste condiții, pentru prima oară, bugetul Curții de Conturi pentru anul curent este unul deficitar. Alocațiile pentru mai multe articole din buget nu acoperă decât necesitățile pentru maxim 9-10 luni ale anului.
În aceste condiții persistă un risc înalt că toate progresele și realizările înregistrate de Curtea de Conturi și apreciate înalt de partenerii externi vor fi compromise, iar capacitățile instituției vor scădea dramatic”, se menționează într-un comunicat al CCRM.
Premierul Dorin Recean a venit cu explicații la ședința Guvernului de ce creșterea salariilor șefilor din Guvern este prioritară. „E absurd când un ministru are un salariu mai mic decât cineva pe șantier sau chelnerii din cafeneaua de peste drum”, a declarat Recean. Totodată, el a anunțat că Guvernul va propune Parlamentului să accepte o rectificare bugetară, care conține inclusiv procesul de creștere a salariilor din sectorul public.
„Guvernul nu trebuie să „niorlăie”, dar să muncească”. Declarația a fost făcută de către unul dintre liderii Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Klipii, după ce premierul, Dorin Recean, a cerut salarii mai mari pentru miniștri. „Alegătorii vor decide dacă miniștrii sunt sau nu competenți!”, a scris Klipii.
