Ceea ce se petrece în R. Moldova, numai democrație nu poate fi numită. O spune Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la CEDO, comentând acțiunile CNA la CEC Găgăuzia în ziua de 16 mai. În cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, acesta a declarat că acum toate partidele politice ar trebui să își unească forțele pentru apărarea principiilor democratice.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-director CEDO: Și ceea ce vedem noi acum, numai democrație nu poate fi numită. Deci, apărarea democrației acum în Moldova devine sarcina de bază a tuturor partidelor, de stânga, de dreapta, de centru, nu contează. Deoarece, mâine, poimâine, vor suferi toți. Că așa s-a întâmplat că oamenii care au simțit acum gustul puterii și care acum au făcut foarte multe lucruri urâte și care știu foarte bine că odată cu schimbarea regimului, lor n-a să le ajungă loc în Cricova, clar că ei vor face totul, pentru că se mențină această putere.
Pavlovschi spune că îi este trist să trăiască această realitate, mai ales în context că el personal a participat la mitingurile pentru obținerea independenței și a drepturilor democratice pentru cetățenii R. Moldova.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-director CEDO: Din păcate, asta este realitate și eu vorbesc despre aceasta cu mare tristețe, cu mare tristețe și cu mare dezamăgire. Nu pentru asta stăteam noi la mitinguri, nu pentru asta noi înghețam în PMAN, ca acum, la noi în Moldova să fie în cel mai obraznic mod subminată democrația.
Iar tăcerea și neimplicare structurilor internațonale îl pun pe gânduri pe ex-judecătorul la CEDO.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-director CEDO: Și mă pune în gardă lucrul că instituțiile internaționale tac. Eu înțeleg că într-un sens putem spune că acum rusofobia a devenit o politică specifică mai multor țări. Și odată ce Partidul Șor pledează pentru restabilirea relațiilor cu Rusia, odată ce Bașcanul ales plidează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, acum prin practică, prin aceste declarații, creează propria sentință cu mâinile lor. Eu sincer cred, sincer vreau să cred că instituțiile europene mai devreme sau mai târziu să-și exprime opinia la aceste lucruri, numai că și doamna aleasă și partidele care i-au promovat-o trebuie să se adreseze la Strasburg, la Consiliul Puterilor Autorităților Republici Locale să ridice această problemă. Să ceară să fie trimiși observatori de acolo, care să arunce o privire asupra situației din Republica Moldova.
Până la această oră, nimeni din reprezentanții de mla guvernare nu au comentat aceste declarații.
Amintim că în după-amiaza de 16 mai, imediat după ce CEC din Găgăuzia a anunțat rezultatele oficiale ale alegerilor bașcanului, în sediul instituției au dat buzna mascați CNA, care au interzis angajaților să iasă din sediu și au ridicat mai multe acte.
Între timp, la Comrat oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acțiunilor CNA, iar, paralel a fost convocată o ședință de urgență a Adunării Populare Găgăuze, la care a participat și bașcanul ales Evghenia Guțul.
Aceștia au calificat gestul autorităților centrale drept un „scuipat în voturile oamenilor din Găgăuzia”. Totodată, Adunarea Populară de la Comrat a aprobat o rezoluție prin care susține decizia Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei prin care au fost recunoscute rezultatele alegerilor pentru funcția de bașcan.
De cealaltă parte, CNA a venit cu un comunicat în care a anunțat că împreună cu Inspectoratul Național de Investigație, sub conducerea Procuraturii Anticorupție, au efectuat ridicarea listelor alegătorilor de la Judecătoria Comrat. Temei al acțiunii de ridicare constituie bănuiala rezonabilă privind includerea în listele alegătorilor a persoanelor decedate, a celor aflate în afara țării și că o parte din alegători au fost aduși organizat.
De menționat că potrivit datelor CEC, în urma procesării tuturor proceselor verbale, voturile exprimate de alegători pentru concurenții electorali s-au repartizat în felul următor: pentru candidatul Partidului ȘOR, Evghenia Guțul, au votat 27.374 de persoane sau 52,34 la sută, iar pentru contracandidatul său, independentul Grigori Uzun și-au dat preferința 24.926 de votanți sau 47,66%. Potrivit procedurii, rezultatele scrutinului urmează a fi validate de către Curtea de Apel Comrat.
