Ridicarea listelor electorale din sediul Comisiei Electorale Centrale al Găgăuziei este un precedent periculos și nimeni nu poate garanta că ele nu vor fi de-acum în colo falsificate. De această părere este ex-judecătorul la CEDO, Stanislav Pavlovschi. În cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, el a atenționat că în prezent există riscul unor fraude în ceea ce ține de aceste liste ridicate de mascații de la CNA.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător CEDO: Ridicarea listelor este un pas foarte periculos. periculos. Deoarece noi cunoaștem foarte bine, că buletinele de vot se dau sub semnătură în lista alegătorilor. Deci, dacă tu ai luat lista, atunci, care este garanția că cineva, acum, nu le va falsifica? 10, 20 sau 300 sau câteva semnături. Nu este exclus acest lucru. Cel puțin acest pericol există. Deci, aceste liste, dacă ei vor să le ridice, ele trebuie să fie sigilate și ele trebuie să fie desigilate, deschise în prezența oamenilor cointeresați. Să fie exclusă falsificarea acestor liste. Să fie exclusă adăugirea sau ștergerea sau falsificarea semnăturilor. Deci, în momentul de față, nimeni nu poate exclude acest lucru.
Iar doctorul în drept, Alexandrul Cuznețov, și el invitat în cadrul aceleiași emisiuni a declarat că de listele electorale răspunde statul, nu concurenții înregistrați în scrutin.
ALEXANDRU CUZNEȚOV, doctor în drept: În segmentul când statul deține tot pachetul sub control, toate informațiile despre fiecare persoană fizică, este vorba despre așa-numita Agenție a Serviciilor Publice, unde este încadrată toată informația. Dintr-un punct de vedere reiese că însuși statul a elaborat aceste liste cu persoane care nu-s în țară, care nu sunt în viață, și mai ales că cunoaștem că în prezent segmentul informațional permite să verificăm când persoana a ieșit și când a intrat în țară.
Mai mult, potrivit lui Cuznețov, nici procedura prin care ofițerii CNA au descins în sediul CEC din Comrat și au ridicat acele liste nu poate fi numit unul legal.
ALEXANDRU CUZNEȚOV, doctor în drept: Deci, noi în istoria electorală a Republicii Moldova, nu cunoaștem momentul când a fost sechestrat tot segmentul electoral, adică ridicat și dus undeva, fără careva garanții procesuale. Și mai mult, după numărul de persoane care erau acolo, era imposibil să fie preluat documentele legal, din punct de vedere penal sau civil, etc., fiindcă trebuie să fie făcută o listă de documente care pot fi ridicate, sigilate în parte și inclusiv cu prezența cel puțin doi martori care. Dar, după puterea lor reală, este imposibil ca să se stabilească legalitatea acestora. Într-adevăr, pot fi fraude destul de profunde.
Până la această oră, nimeni din reprezentanții Centrului Național Anticorupție și nici cei de la guvernare nu au comentat aceste declarații.
Amintim că în după-amiaza de 16 mai, imediat după ce CEC din Găgăuzia a anunțat rezultatele oficiale ale alegerilor bașcanului, în sediul instituției au dat buzna mascați CNA, care au interzis angajaților să iasă din sediu și au ridicat mai multe acte.
Între timp, la Comrat oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acțiunilor CNA, iar, paralel a fost convocată o ședință de urgență a Adunării Populare Găgăuze, la care a participat și bașcanul ales Evghenia Guțul.
Aceștia au calificat gestul autorităților centrale drept un „scuipat în voturile oamenilor din Găgăuzia”.
De cealaltă parte, CNA a venit cu un comunicat în care a anunțat că împreună cu Inspectoratul Național de Investigație, sub conducerea Procuraturii Anticorupție, au efectuat ridicarea listelor alegătorilor de la Judecătoria Comrat. Temei al acțiunii de ridicare constituie bănuiala rezonabilă privind includerea în listele alegătorilor a persoanelor decedate, a celor aflate în afara țării și că o parte din alegători au fost aduși organizat.
De menționat că potrivit datelor CEC, în urma procesării tuturor proceselor verbale, voturile exprimate de alegători pentru concurenții electorali s-au repartizat în felul următor: pentru candidatul Partidului ȘOR, Evghenia Guțul, au votat 27.374 de persoane sau 52,34 la sută, iar pentru contracandidatul său, independentul Grigori Uzun și-au dat preferința 24.926 de votanți sau 47,66%. Potrivit procedurii, rezultatele scrutinului urmează a fi validate de către Curtea de Apel Comrat.
