Consiliul Uniunii Europene a aprobat mecanismul de sancțiuni pentru subminarea suveranității și destabilizarea Republicii Moldova. Decizia a fost luată la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit comunicatului UE, acest lucru a fost făcut la solicitarea Chișinăului. Regimul de sancțiuni prevede înghețarea activelor, interdicția de a oferi fonduri persoanelor fizice și juridice incluse în lista de sancțiuni a Bruxelles-ului, precum și interzicerea intrării în Uniunea Europeană a persoanelor suspectate de sprijinirea și desfășurarea acțiunilor pentru destabilizarea Moldovei. Acum, UE lucrează la întocmirea listei de sancțiuni.
Uniunea Europeană a mai făcut un pas spre impunerea sancțiunilor împotriva mai multor cetățeni moldoveni acuzați de destabilizarea situației din țară. Vineri seara, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou regim de sancțiuni pentru acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Acesta permite introducerea măsurilor restrictive împotriva persoanelor care comit acțiuni care, potrivit Chișinăului și Bruxelles-ului, subminează suveranitatea și independența republicii.
„Fiind una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia, asistăm la intensificarea și continuarea încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova. Noul regim de sancțiuni ne va oferi oportunitatea să continuăm consolidarea rezistenței Moldovei prin țintirea celor care încearcă să destabilizeze țara. Acesta este un semnal politic important al sprijinului UE pentru Republica Moldova în actualele condiții dificile”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.
Conform mecanismului aprobat, UE va putea impune măsuri restrictive împotriva persoanelor care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic din Moldova, inclusiv desfășurarea alegerilor. Sau, după cum se spune în mesajul distribuit, încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin violență. Sancțiunile vor include înghețarea activelor, interdicția de a oferi fonduri persoanelor fizice și juridice. În plus, persoanelor vizate li se va interzice intrarea în Uniunea Europeană. Președintele Maia Sandu a salutat decizia. „Mulțumim Uniunii Europene pentru sprijinul acordat menținerii stabilității și securității în țară prin impunerea de sancțiuni individuale împotriva celor care doresc să provoace destabilizare. Mulțumim României pentru implicarea continuă și sprijinul ferm pentru această inițiativă importantă pentru Moldova. Adoptarea acestui regim de sancțiuni este o demonstrație clară a sprijinului UE pentru Moldova, calea noastră europeană și a asigurării păcii și stabilității în regiune”, a spus președintele într-un comunicat.
Nu degeaba Maia Sandu a subliniat rolul României în lansarea regimului de sancțiuni. Bucureștiul, la cererea Chișinăului, a venit cu această inițiativă pe 20 februarie și a promovat-o activ.
BOGDAN AURESCU, ministrul Afacerilor Externe al României: «Acesta este poate cel mai rapid proces de creare a unui nou mecanism de sancțiuni din istoria UE. Acesta va fi un instrument important pentru creșterea rezistenței și securității Moldovei pe fondul acțiunilor conduse din Rusia: demonstrațiilor și activității subversivă împotriva ordinii constituționale a Moldovei pe care le-am văzut în ultimele luni.»
Ulterior, ambasadorul român în Moldova, Cristian-Leon Ţurcanu, a declarat că Bucureștiul şi Chișinău întocmesc împreună prima listă de sancţiuni a persoanelor implicate în acţiuni de destabilizare. Cine anume este în listă nu a fost deocamdată anunțat oficial nicăieri. Publicația European Pravda, citând EUobserver, scria anterior că în listă ar trebui să fie cel puțin două nume: Ilan Şor, fondatorul și donatorul partidului cu același nume, care, după cum se spunea în articol, stă în spatele protestelor antiguvernamentale din Moldova, și Vladimir Plahotniuc, un oligarh care a fost acuzat de influență din umbră asupra autorităților moldovene. Ilan Şor a calificat sancțiunile care i-au fost impuse anterior la îndemnul autorităților moldovene drept represalii politice.
Autoritățile neagă aceste acuzații.
Întrebat de jurnaliști săptămâna trecută, ce dovezi a prezentat Chişinăul structurilor europene în sprijinul acuzațiilor că persoane din listă vor să destabilizeze situația din Moldova, ministrul de externe Nicu Popescu a evitat să răspundă, menționând că este decizia UE.
