De-i frig, de plouă, moldovenii păstrează cu sfințenie tradițiile și au luat cu asalt piețele și magazinele pentru a se pregăti de Paștele Blajinilor. Fiecare cumpără după posibilităţi, dar cu mâna goală, la morminte, nu ajunge nimeni. Comercianții spun că prin comparație cu alți ani, vânzările de obiecte care vor fi date de pomană, au scăzut.
Vesela, cănile, prosoapele și dulciurile au fost la mare căutare în aceste zile la Piața Centrală din capitală, așa încât de
Paștele Blajinilor pomenile să fie împărțite de sufletul răposaţilor.
„Stimăm răposații, părinții plecați din viață. Asta este o stimă față de ei. Am și nănași, am și frați, am și părinți, am și socri, avem destui”.
„Am cumpărat niște prosoape din pluș, am cumpărat niște cănuțe, două basmale, două bluzițe, ce pot..”.
„Trebuie să-i pomenim. Îi mai visăm noaptea că poate vor ceva. Așa este dat de la Dumnezeu și…facem mormintele, ne ducem acolo și stăm de vorbă cu ei, poate chiar și ne ascultă de undeva de sus. Am cumpărat ștergărele, dar eu mai mult de mâncare dau la cei care consider că au nevoie. Pomeni nu scumpe tare. O să caut niște farfurioare… Cozonac coacem acasă, ouă vopsim și dăm ouă, dăm, cozonac dăm biscuiți bomboane”.
„Am luat și noi pomene bine. Ștergare am luat, după putere. Pensia e 2800 și ce putem lua… am luat dulciuri, banane și plus la asta, trebuie și masa să facem. Suntem șase surori și trebuie să stăm. Luna asta nu plătesc încălzirea și fac pomeni și sărbători. Trei luni o să plătesc căldura”.
Forfotă a fost și la magazine, nu doar în piețe.
„Dvs. cunoașteți tradițiile noastre, obiceiurile noastre. Trebuie să-i pomenim și bani trebuie mulți. Salariile sunt mici, prețurile mari.
3000 de lei ajunge”.
„Veselă, dulciuri, niște ciorapi”.
Oamenii spun că prețurile le-au cam golit buzunarele, dar….chiar și așa, trebuie să-i pomenească cum se cuvine pe răposați.
„Nu vă spun că o să vă doară capul. Pe mine mă doare sufletul. Am cheltuit două pensii, dacă vreți să mă credeți. Pensia mea e 1300 și am cheltuit două mii și ceva. Ne permitem că ne ducem odată în an și sunt părinți, și frați..”.
„Deja am cheltuit pe pomeni 1500 de lei. Dăm cănuțe, fructe, bomboane, biscuiți”.
„Cumpărăm după preț, după putința noastră ce putem. Trebuie să mă încadrez în 600-700 de lei”.
„Undeva 1000 de lei pentru pomeni, dar eu întotdeauna am luat celor cu care comunic. Dar nu se știe încă dacă mă încadrez într-o mie de lei până ies din piață, dar oricum i-au câte puțin din ce se poate de luat”.
„Cel puțin 2000 de lei trebuie să ai în buzunar, altfel nu e posibil”.
„Într-o mie de lei nu ne încadrăm. Am luat mai puține ca anul trecut, poate în jumătate”.
„Măcar 5000 ca să-i împăcăm pe toți. La nepoți nici nu ajungem. Înainte dădeam și la nepoți, dar acum umblă mititeii..”.
Chiar și așa, vânzătorii spun că de la an la an, vânzările lor sunt tot mai mici.
„Oamenii se străduie și cumpără de unde au, de unde n-au.
– Ce cumpără mai des?
– Căni, boluri. Nu cumpără ca în anii precedenți, dar…
– În acest an mai puțin cumpără?
– Mai puțin. Nu sunt bani. S-a sărăcit la noi”.
„Nu sunt vânzările care erau. Nu este lume, este puțină lume. În ceilalți ai era lume, veneau și îți era drag să lucrezi, dar acum… Se cunoaște că lumea este plecată”.
În acest an, creștinii vor sărbători Paștele Blajinilor pe 23 și 24 aprilie. Tradiţional, în dimineaţa zilei de Blajini în cimitire lumea vine la mormintele părinţilor, rudelor cu pomeni și vin. Asta chiar dacă fețele bisericești recomndă să mergem la morminte cu o candelă, o lumânare, o pască sau colivă. Biserica ortodoxă declară că sufletele răposaţilor au nevoie nu atât de masă și pomeni, cât de rugăciune. Or, potrivit preoților, pomenile pot fi oferite celor nevoiaşi.
