Procuratura Anticorupție nu a putut spune numele și statutul foștilor demnitari în dosarul frauda bancară, care prin acțiunile lor au adus prejudicii statului care au condus la furtul din sistemul bancar. De asemenea, instituția nu a putut vorbi despre dosarele legate de acordarea creditelor neperformante care au dus ulterior la prăbușirea celor trei bănci.
Șeful Procuraturii Anticorupție a precizat însă că furtul miliardului este o cauză complexă în care există mai multe episoade și care se află la diferite etape de investigare.
În cadrul unei conferințe de presă pe tema condamnării lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare, jurnaliștii au încercat să afle de la conducerea Procuraturii Anticorupției câte dosare penale au mai fost deschise pentru anchetarea persoanelor cu funcții de răspundere în stat, implicate în furtul miliardului. Asta după ce, în aprilie 2022, Curtea Constituțională a constatat că emisia de bani, făcută de Banca Națională, în noiembrie 2014, către cele trei bănci, a fost ilegală și a încălcat multe legi, inclusiv Constituția. Anume acești bani, potrivit Înaltei Curți, constituie prejudiciul în dosarul penal ”frauda bancară”.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „Dacă vorbim despre prejudiciu, ce a făcut Banca Națională în 2014 și ulterior în 2015? A acordat credite de urgență celor trei bănci, care au avut drept scop compensarea unui deficit de bani și din punct de vedere penal vorbim despre bani sustrași anterior, până la acordarea acestor credite de urgență. Există un caz particular, investigat de PCCOCS și colegii noștri investighează dacă nu cumva anumite sustrageri de bani au avut loc și după anul 2014 și anume bani din acele credite de urgență.”
Întrebat dacă Procuratura a pornit urmărirea penală a persoanelor care ar fi au adus prejudicii ca urmare a lichidării băncilor, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a evitat să dea careva nume, precizând că acest fapt însă se investighează.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „Procuratura investighează și aceste aspecte în dosarul frauda bancară. Acest fapt se investighează și în temeiul art 212 vom oferi detalii când vom fi siguri că aceasta nu va prejudicia urmărirea penală și dreptul persoanelor puse sub învinuire. În legătură cu lichidarea băncilor nu avem încă persoane puse sub învinuire.”
Potrivit lui Iachimovschi, în dosarul frauda bancară figurează peste 50 de persoane care au statut de învinuit. Cu toate acestea, numele acestor persoane și statutul lor, procurorul a refuzat să le facă publice.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „Printre aceste persoane, nu o să le dau numele pentru a nu încălca prezumția nevinovăției. Sunt persoane cu diferite funcții de demnitate publică. Cauza penală în privința domnului Drăguțan se află în instanța de judecată din anul trecut, din septembrie, în privința lui și a adjunctului lui Sturzu. Astăzi în instanța de judecată, colegii noștri au trimis în instanță o cauză penală în privința unui altui ex-viceguvernator al BNM Ema Tăbârță.”
Potrivit Procuraturii Anticorupție, în 2014 când au falimentate cele 3 bănci s-a constatat că ele au acordat mai multe credite neperformante. Veronica Dragalin susține că, dosarul frauda bancară în realitate este compus din mai multe cauze, care la fel sunt investigate, iar procurorii încearcă să analizeze la toate acțiunile înainte de 2014, ce a urmat după 2014 și să identifice persoanele cele mai culpabile în această schemă.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „Deci, nu suntem gata să vă dăm un număr de credite neperformante, trebuie să luăm rambursarea de creditare, e o contabilitate care o să ne ia puțin timp, o bună parte sunt în instanța de judecată, există dosare care se află în gestiunea CNA, centrul este în așteptarea comisiilor rogatorii din mai multe state. Deci, acestea sunt evenimente care au precedat frauda bancară, iar obținerea de informații este mult mai complicată decât însăși dosarul frauda bancară.”
VERONICA DRAGALIN, șeful PA: „Am trimis în judecată peste 15 persoane în mai multe episoade care deja se află în instanțele de judecată, aici, inclusiv, când trimitem și examinăm, examinăm inclusiv toate creditele neperformante care au contribuit la schema totală.”
Jurnaliștii nu au primit un răspuns nici la întrebarea ce ține de acordarea garanțiilor de stat oferite în 2014- 2015 de către Guvernul Leancă, iar ulterior Guvernul Gaburici. Cele două cabinete de miniștri au oferit atunci, în total peste 14 miliarde de lei pentru a salva de la faliment cele trei bănci.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „Pot să vă spun că sunt persoane puse sub învinuire în legătură cu acordarea garanțiilor de stat în anul 2014. – Dar, Cine sunt aceste persoane? Ce funcții au? – O să venim cu detalii ulterior. – Membrii cabinetului miniștrilor sunt vizați? – O să venim cu datalii. Nu putem să dăm nume pentru că aceste investigații nu sunt la o etapă finală.”
Ce ține de propunerea lui Ilan Șor care a fost făcută oficial Băncii Naționale, Procuraturii și Ministerului Finanțelor cu mențiunea de a atrage investitori care să răscumpere împrumutul de stat acordat de guvern băncilor, responsabilii de la Procuratura Anticorupție au declarat că procuratura i-a explicat lui Șor că există proceduri prin care pot fi compensate cheltuielile în legătură cu judecarea cauzei.
OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție: „În dosarul în privința dl Șor există o acțiune vicilă și probabil, cei mai indicați, cui trebuia să se adreseze dl Șor era partea civilă, Banca de Economii și nu Procuratura. În rest, ce ține de Guvernul R Moldova și Ministerul Finanțelor, Procuratura nu se implică în anumite procese politice sau procese de negociere între anumiți politicieni.”
În data de 13 aprilie, deputatul Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel la 15 ani de pușcărie cu executare. Sentința este una definitivă și executorie. Sentința în dosarul Șor a fost pronunțată după două ședințe care au durat mai bine de zece ore fiecare. Apărătorii politicianului au declarat că decizia va fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, menționând că magistrații Curții au emis hotărârea sub o presiune imensă din partea actualei guvernări. În aceste condiții, apărătorii deputatului se arată convinși că Ilan Șor va câștiga la CEDO. Ulterior, într-o înregistrare video, Ilan Șor a declarat că magistrații au luat hotărârea sub presiunea politicului din cauza acțiunilor de protest oraganizate de Partidul Șor. Politicianul a precizat însă că magistrații vor fi trași la răspundere pentru acțiunilor lor. Curtea de Apel ne-a expediat un mesaj în care a comentat declarațiile.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Adelina Roșca, ne-a spus că ”judecarea tuturor cauzelor, indiferent de rezonanță după obiect sau subiect, se realizează în mod imparțial şi în conformitate cu legea, bazată pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă, fără niciun fel de restricții, influențe, sugestii, presiuni, amenințări sau amestecuri, fie ele directe sau indirecte, din partea nimănui, indiferent din partea cui ar veni. Menționăm că, exercitarea de presiune asupra judecătorului la judecarea cauzelor atrage răspundere conform legii. Accentuăm că instanța judecătorească nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării şi nu exprimă alte interese decât interesele legii.” a precizat Roșca.
Și partidul de guvernare, dar și șeful statului au negat orice imixtiune în actul justiției și au menționat că examinarea dosarului se tergiversa intenționat. Iar după anunțarea verdictului, Maia Sandu a spus că așa se face dreptate, noi și oamenii me-am dorit această decizie, a precizat Sandu. Procesul împotriva lui Ilan Şor este pe rol din anul 2016. Politicianul este acuzat de fraudă și spălare de bani în proporții deosebit de mari. El a afirmat, în repetate rânduri, că nu este beneficiarul banilor furați din sistemul financiar și că adevăratul jaf s-a produs după ce a fost înlăturat de la conducerea băncilor.
