”Moldova trebuie să respecte libertatea presei dacă vrea să devină membru al Uniunii Europene.” Declarația a fost făcută de europarlamentarul german Sabine Verheyem, în cadrul unei mase rotunde, dedicată situației mass-media din Europa și provocărilor cu care se confruntă presă în lumea modernă. La eveniment au participat mai mulți europarlamentari, dar și jurnaliști, inclusiv colegii noștri care se află în aceste zile la Parlamentul European, unde solicită comunității europene să atragă atenția asupra deciziei autorităților, care ne-au retras în luna decembrie licența de emisie.
Potrivit europarlamentarului german, presa din întreaga lume se confruntă cu un șir de probleme, deoarece există lacune în legislațiile statelor europene. Pentru asta însă este necesar ca la nivelul Parlamentului European să fie create legi unice pentru toate țările membre. Prezent la masa rotundă, jurnalistul de la Orizon TV,
Alexei Lungu a relatat și despre problemele jurnaliștilor din Republica Moldova, precizând că în țara noastră libertatea de exprimare nu mai este un drept asigurat, iar Moldova nu mai merge pe calea valorilor europene. El a făcut referire la Comisia pentru Situații Excepționale, care printr-o decizie nejustificată a sistat licența de emisie pentru șase posturi de televiziune, printre care TV6 și Orhei TV.
ALEXEI LUNGU, jurnalist Orizont TV : „ Poate ar trebui să atrageți atenția la RM. Avem mari probleme în țară. RM, în drum spre Uniunea Europeană, s-a transformat în Polonia, sau într-o nouă Ungarie, pentru că licențele a șase posturi de televiziune ne-au fost luate dintr-un clic de deget. Libertatea de exprimare este amenințată. Nu avem dreptul să vorbim despre prețuri mari. Nu avem dreptul să vorbim despre cei săraci. Nu avem dreptul să vorbim despre tinerii care pleacă din țară în căutarea unui loc de muncă.”
Europarlamentarul german Sabine Verheyen a declarat în acest context că dacă țara noastră vrea să facă parte din familia europeană, autoritățile de la Chișinău trebuie să respecte libertatea presei.
SABINE VERHEYEN, europarlamentar german, Partidul Popular European : „Ce putem face în cazul Moldovei? În procesul de apropiere de Uniunea Europeană, va trebui să implementați pas cu pas standardele legislative ale comunității, dacă, bineînțeles, Moldova dorește într-o zi să devină membră a UE. Acestea sunt întrebările care vor fi abordate în timpul negocierilor de aderare. Nu putem obliga Moldova să facă ceva acum, iar aceasta este o mare problemă, pentru că nu avem autoritatea legală pentru a face acest lucru. Ceea ce putem face este să clarificăm că, dacă Moldova dorește să devină membră a UE, este necesară implementarea standardelor legislative europene înainte de a deveni membru cu drepturi depline. Prin urmare, dacă începem mai devreme, Moldova se va apropia mai devreme de UE. Acesta este un proces prin care trec toți candidații. Ei trebuie să pună în aplicare legislația europeană pas cu pas. Acesta este singurul mod de a sprijini massmedia. Desigur, putem veni cu o rezoluție, dar o rezoluție este un instrument care este foarte limitat în capacități și efecte specifice asupra unei anumite situații.”
Precizăm că un grup de jurnaliști de la Orizont TV și Primul în Moldova cu licența suspendată din 16 decembrie anul trecut prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, au organizat și un flashmob în fața Parlamentului European de la Bruxelles, încercând să atragă atenția comunității europene la problemele libertății presei în R.M. Anterior, jurnaliștii au protestat și la București, dar și la Strasbourg, unde au informat mai multă lume despre sistarea abuzivă a celor șase posturi tv. Ei au avut întâlniri cu deputați ai țărilor membre ale APCE și au oferit interviuri presei străine. Totodată, colegii noștri au depus și un șir de petiții la Consiliul
Europei, CEDO, camera deputaților și Consiliul Național al Audiovizualului de la București pentru a primi ajutor din partea oficialilor internaționali. Anterior, șeful Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu a declarat că motivele care au stat la baza deciziei CSE au fost încălcarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și modul în care războiul din Ucraina a fost reflectat sau ignorat. Decizia CSE a fost atacată în judecată, iar după ce a fost prin mai multe instanțe, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a amânat examinarea pentru o bdată nedeterminată.