O masă rotundă dedicată sectorului Mass-Media, în special problemelor din acest domeniu a fost organizată la Parlamentul Europei de la Bruxelles de către deputații S&D. La discuții au participat eurodeputați, conducerea Federației Europene, dar și jurnaliști, inclusiv grupul din Republica Moldova, care reprezintă două din cele șase posturi TV cu licența suspendată. În cadrul întrunirii, ei au relatat despre suspendarea dreptului de emisie pentru mai multe posturi tv. Potrivit lor, adevăratul motiv ar fi fost faptul că aceste postuuri criticau deciziile guvernării din Moldova.
În contextul discuțiilor, Sabine VERHEYEN, deputat din partea Germaniei, a accentuat că există lacune în legislațiile statelor europene ce țin de asigurarea independenței presei. Această problemă, consideră deputatul, trebuie să fie rezolvată la nivelul Parlamentului European, și create legi unice pentru toate țările membre.
Sabine Verheyen s-a referit și la Republica Moldova, declarând că dacă țara noastră tinde să devină parte a Uniunii Europene, va trebui, de asemenea, să adoptăm standardele UE pentru a asigura independența mass-mediei și pluralismul de opinie.
Amintim că un grup de jurnaliști din Republica Moldova care reprezintă posturile TV6 și Primul în Moldova, lăsate fără licență pentru perioada de urgență, au organizat astăzi un flashmob în fața Parlamentului Europei la Bruxelles, încercând să atragă atenția comunității internaționale la problemele liberei exprimări și libertății presei în R. Moldova.
Este a treia deplasare internațională a jurnaliștilor, după ce în luna februarie au protestat și la București (România), dar și Strasbourg (Franța). Și atunci ei au discutat cu oficiali europeni și au depus petiții pentru a primi ajutor din partea oficialilor internaționali.
Și asta după ce, printr-o decizie luată de Comisia pentru Situații Excepționale din R. Moldova, din data de 19 decembrie 2022, șase posturi de televiziune au rămas fără licență de emisie „pe perioada stării de urgență”.
Șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Viţu, a declarat ulterior că motivele care au stat la baza deciziei CSE au fost încălcarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și modul în care războiul din Ucraina a fost reflectat sau ignorat.
Televiziunile vizate au atacat decizia CSE în judecată. După ce a fost prin mai multe instanțe, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a amânat examinarea pentru o dată nedeterminată.
