Proiectul de modificare al legii SIS contravine oricăror intenții ale Moldovei de a face parte din familia Europeană. De această părere este juristul Dorin Lisnic. Invitat în cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, acesta a declarat că autoritățile au dat-o în bară cu acest proiect, dovada fiind și observațiile legate de el ale Comisiei de la Veneția.
DORIN PODLISNIC, jurist: Din bune intenții, dăm dintr-o bară în alta. Legea privind Procuratura – criticată, Comisia de la Veneția i-a adat aviz negative. Legea Serviciului de Informații și Securitate, aviz negative, toate chestiile respective trezesc foarte mari semne de întrebare. Cât de tare se pretinde la democrația așa zisă și cât de tare se pretinde la drepturile omului, dacă directorului SIS, personal, poate permite efectuarea măsurilor operative în privința persoanei fizice fără acordul nimănui.
Juristul a explicat cum aceste modificări în lege ar afecta viața persoanelor fizice.
DORIN PODLISNIC, jurist: La moment, măsurile de investigații, adică interceptări, urmăriri, tot ce poate fi întreprins în privința unei persoane fizice, se efectuează cu autorizație. Cu autorizația judecătorului, cu implicarea procurorului, este oricum o oficialitate a acestui proces. Dacă se adoptă această lege așa cum ea este formulată, noi trebuie să ne dăm seama că o persoană, în baza unui raport a unui colaborator SIS poate da acceptul, fără un control judecătoresc, fără acordul procurorului ca în privința persoanei să fie efectuate urmăriri, colectare de informații, interceptarea convorbirilor telefonice, deci, un șir de măsuri care ating grav drepturile și libertățile omului.
Analizând proiectul în cauză, Podlisnic spune că acesta ar avea unele aspirații KGB-iste, care ar avea capacitatea să bage frica în oameni.
DORIN PODLISNIC, jurist: Noi, dacă ne pretindem un stat atât de democratic și cu un elan vrem să facem parte din familia UE, asemenea prevederi sunt KGB-iste și nu putem să negăm acest fapt, pentru că restricțiile respective la care va fi supus omul, oamenii o să se teamă să mai discute pe telefon. Oamenii o să se teamă să se ducă la o cafea, că cineva din spate să nu-i filmeze, să nu-i intercepteze. Oamenii, efectiv, o să se ducă în beci, undeva, acolo unde nu are nimeni acces, ca să poată avea o discuție deschisă.
Deocamdată, nici autorii proiectului nici reprezentanții guvernării nu au reacționat la declarațiile expertului.
Vineri, 10 martie, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 134-a sesiuni plenare a aprobat opinia comună asupra proiectelor de legi privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, și privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă.
Membrii Comisiei au atras atenția că unele porevederi încalcă drepturile fundamentale ale omului, iar formulările utilizate ar fi vagi, care lasă loc de interpretări.
Fiind prezent la ședința organului consultativ al Consiliului Europei, Alexandru Musteața, director al SIS, a expus argumentele instituției referitor la proiectele de legi.
În intervenția sa, directorul SIS a menționat că R. Moldova se confruntă cu „un război hibrid, non-convențional, ceea ce impune și o abordare neconvențională”.
Ulterior, deputatul PAS, Lilian Carp, a ieșit într-o conferință de presă și a declarat că autorii proiectului vor ajusta proiectul la cerințele Comisiei.
Amintim că, potrivit noilor prevederi incluse în proiect, SIS, în modul stabilit de legislație, are drept de acces, gratuit, la sistemele informaționale, rețelele de comunicații electronice, la resursele informaționale și bazele de date ale organelor de ocrotire a normelor de drept, autorităților publice, întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate”.
Instituției i se oferă dreptul de a supraveghea domiciliul unei persoane, de a-i instala în locuință aparate de supraveghere audio, video sau foto, de a-i intercepta comunicările și de a o urmări vizual, în afara unui dosar penal. Cel vizat de urmărire ar fi primit doar un avertisment oficial prin care se solicită respectarea Constituţiei şi a legilor țării, dar și să nu comită fapte ce prezintă pericol pentru securitatea naţională.