Cabinetul de miniștri a aprobat Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, elaborată de Cancelaria de Stat. Astfel, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane. Reprezentanții Congresului Autorităților Locale susțin că au anumite rezerve față de unii pași, dar vor participa la planul de acțiuni, pentru implementarea strategiei.
Potrivit proiectului, reforma prevede ca satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai puternice. Astfel, ca să fie creată, o unitate administrativ-teritorială ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori, să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi, iar primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma comasării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. ”Astfel, Regiunea Administrativă Nord va cuprinde municipii și raioane precum Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei și Soroca. În componența Regiunii Administrative Centru va vor intra Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni, iar Regiunea Administrativă Sud va cuprinde Basarabeasca, Leova, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Cahul, Ștefan Vodă și Taraclia. A patra regiune va fi numită
Autonomia Găgăuzia, iar a cincea – Municipiul Chișinău”.
O altă variantă ar fi crearea a 10 raioane care să urmărească teritoriile gestionate actualmente de oficiile Cancelariei de Stat. Potrivit Guvernului, necesitatea de reformare complexă a administrației publice centrale și locale vine din provocările de care se ciocnesc acestea la momentul actual – sistemul administrației publice, potrivit Executivului, este caracterizat de numeroase probleme structurale, care pot avea consecințe negative în următoarea perioadă.
În același timp, spune Guvernul, aprobarea noii strategii de reformă a administrației publice este importantă în contextul aspirațiilor Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană.Reprezentanții Congresului Autorităților Locale au declarat pentru postul nostru de televiziune că Republica Moldova are nevoie de o astfel de reformă, însă există anumite rezerve în parcurgerea pașilor spre schimbare.
ALEXANDRU MORCOV, Coordonatorul de programe în cadrul CALM : „ Avem anumite rezerve referitor la precedura de amalgamare, care ar trebuie să fie inevitabil conectat cu descentralizarea financiar fiscală. Este pus pe rol și un proiect de lege ca și proiect de amalgamare voluntară a unităților administrativ teritoriale. Acesta este un proces complex, noi parțial susținem amalgamarea voluntară care ar trebui să fie inevitabil condiționată de anumite elemente de descentralizare financiară. Dar o să participăm activ, avem o înțelegere în acest sens cu prim-ministru.”
Potrivit lui Alexandru Morcov, autoritățile locale și raionale au păreri împărțite despre această reformă.
ALEXANDRU MORCOV, Coordonatorul de programe în cadrul CALM : „Dar poziția care a fost înaintată de CALM pe marginea acestei strategii a fost o poziție consolidată și discutată pe larg pe interior. Eu nu cred că este cineva în R.M care contestă faptul că raioanele în structura lor existentă nu-și mai au rolul pe care îl aveau anterior. Cetățeanul nu are conexiune cu consiliile raionale și cu aparatul acestuia, cetățeanul vine după servicii la autoritatea publică locală. ”
În Republica Moldova sunt 32 de raioane și 896 de sate, comune, orașe și municipii. Până acum au existat 2 documente strategice de reformare a administrației publice: Strategia de Reformă a administrației publice 2016-2010 și Strategia Națională de Descentralizare 2012-2018.
