Votarea proiectului de lege organică prin care se înlocuiește sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”, inclusiv în Constituție, reprezintă o sfidare a legii supreme a Republicii Moldova. De această părere sunt membrii Institutului Justiției Constituționale, care califică votul din Parlament drept o amenințare la adresa regimului constituțional al statului.
Într-o conferință de presă la IPN, președintele Institutului Justiției Constituționale, Victor Pușcaș, ex-președinte al Curții Constituționale, a declarat că nicio decizie a oricărui organ de stat nu poate fi contrară Constituției. Potrivit lui, Parlamentul poate revizui Constituția țării numai în conformitate cu procedurile stabilite expres de Constituție. Astfel, spune Pușcaș, pe 2 martie, prin adoptarea acelui proiect de lege, legislativul a comis o deviere de la norma constituțională.
VICTOR PUȘCAȘ, președintele Institutului Justiției Constituționale : „Parlamentul a ajuns la concluzia că poate, printr-un mijloc tehnic, să introducă modificările respective în toată legislația. Și în proiectul de lege se dau împuterniciri Agenției Resurse Informaționale și Juridice să asigure introducerea modificărilor în toate actele normative. În comunitatea juridică din Republica Moldova sunt câțiva juriști care socot că a fost găsită o modalitate simplă fără a petrece referendum, fără a acumula 67 de voturi, adică două treimi cu care se introducă modificările în Constituție. Dar majoritatea comunității juridice din Republica Moldova este categoric împotriva acestei metode de modificare a Constituției.”
Juristul Pavel Midrigan, membru al Institutului Justiției Constituționale, a declarat că, pe parcursul a 30 de ani, societatea moldovenească se tot războiește. Se schimbă guvernările, care tot fac promisiuni, dar un șir de probleme așa și rămân nesoluționate.
PAVEL MIDRIGAN, membru al Institutului Justiției Constituționale : „ Noi nu am venit să criticăm guvernarea. Noi am venit să ne adresăm către cetățeni, pentru că de votul și de poziția civică a cetățenilor depinde mersul de mai departe al statului Republica Moldova.Parlamentul este un organ reprezentativ, ne reprezintă pe cetățeni, dar noi nu ne putem împăca cu acea atmosferă care este acum în Parlament. Au fost diferite lucrări, inclusiv și științifice de o conlucrare a majorității cu opoziția, dar noi vedem că nu există această conlucrare.”
Purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS, Adriana Vlas a refuzat să comenteze declarațiile. Acum câteva zile însă, ea a spus pentru postul nostru de televiziune că ”Proiectul privind limba română este unul mult aștept de societate și va fi votat și în a doua lectură”. În data de 2 martie, deputații PAS au votat pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în toată legislația din Republica Moldova și în textul Constituției. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor s-au pronunțat împotrivă. Ei au blocat tribuna Parlamentului și au scandat „Rușine”, „Anticipate” și „Nu vă bateți joc de Constituție.
Prin urmare, între cele două fracțiuni s-au produs îmbrânceli. Ulterior, BCS au declarat că după ce PAS va vota în lectură finală înlocuirea limbii moldovenești cu limba română, vor contesta legea la Curtea Constituțională.
De cealaltă parte, potrivit deputatului PAS Veronica Roșca, unul dintre autorii inițiativei, condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Potrivit Centrului pentru Resurse Juridice, Art. 13 din Constituție menționează că limba de stat este „moldovenească”. Instituția juridică precizează că în 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a spus că limba de stat este „română”, deoarece termenul este folosit în Declarația de Independență, iar Constituția nu poate contraveni acesteia.
Prin urmare, proiectul nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu este necesară modificarea Constituției în Parlament cu votul a două treimi din deputații aleși sau prin referendum.
