NATO oferă Republicii Moldova un pachet de asistență non-letală. Decizia a fost luată la reuniunea miniștrilor Apărării ai statelor membre NATO, desfășurată la Bruxelles. Potrivit secretarului adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, pachetul de asistență este oferit la solicitarea Chișinăului în contextul crizei de securitate din regiune.
În cadrul unei emisiuni de la TV8, secretarul adjunct NATO a declarat că sprijinul întregii alianțe este unul non-letal, dar a precizat că fiecare stat membru NATO poate oferi Republicii Moldova și ajutor de natură militară.
MIRCEA GEOANĂ, secretar general adjunct al NATO: „La solicitarea Chișinăului, primește un răspuns din partea noastră. Miniștrii au aprobat un pachet de colaborare cu Republica Moldova pe tot ce înseamnă asistență non-letală. Nimic altceva decât sprijin pe reziliență, sprijin pe comunicații, sprijin împotriva dezinformării. De asemenea, pe plan bilateral Guvernul de la Chișinău și președintele Maia Sandu au transmis solicitări de sprijin de natură militară pentru R.M, acest lucru nu se face prin NATO, NATO este un facilitator și mă bucur că Marea Britanie, Germania, România au răspuns acestui apel.
Potrivit oficialului, asistența non-letală va conține o combinație de lucruri de natură securitară, dar și aspecte de natură instituțională.
MIRCEA GEOANĂ, secretar general adjunct al NATO: „Este un parteneriat pe care îl facem la solicitarea Republicii Moldova. Noi nu am impus nimic, dimpotrivă, am fost foarte receptivi pentru a aproba și finanța aceste solicitări. Am vorbit de reziliența în zona cibernetică este foarte importantă, în zona de comunicație, e vorba și de zona de educație și pregătire. NATO are un program vechi pe care îl vom continua, e vorba de programul Building Integrity, lucrăm cu angajații din sistemul guvernamental pentru a avea capacitatea de a lucra cu proiecte complexe, pentru a fi siguri că există transparență, iar tentația corupției nu există. O parte dintre ele vor fi livrate foarte curând, altele vor avea de ceva mai mult spațiu”.
În cadrul unui interviu pentru Radio Chişinău, şeful misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO, Viorel Cibotaru, a declarat că ţara noastră este într-un proces continuu de discuții cu partenerii Alianţei şi a precizat că există şi un plan foarte bine chibzuit de modernizare și dezvoltare a capacităților de apărare a Moldovei.
VIOREL CIBOTARU, șeful misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO: „Se referă la continuarea unor proiecte, dar într-o nouă formulă, de dezvoltare profesională atât a angajaților civili, cât și a funcționarilor publici în domeniul securității și apărării, dar și a cadrelor militare. Asta este continuarea construirii unui corp de subofiţeri ca o coloană vertebrală a forţelor armate, puternic ancorată în strategiile moderne de apărare. Echipamente pentru protecția personalului militar, atât cu caracter medical, chituri medicale pentru utilizarea lor într-un câmp de luptă. Totodată, în acest compartiment intră și echipamente pentru situații excepționale de diferit caracter, având în vedere acele riscuri și amenințări legate de posibile catastrofe. Noi avem aici o cooperare foarte strânsă şi avem o înţelegere că dacă ameninţările trec dintr-o faţă în alta…deci, până la moment, se face absolut totul ca să capaciteze necesităţile R.M de a se apăra.
Amintim că preşedintele Maia Sandu a cerut partenerilor săi externi ajutor pentru întărirea capacităților de apărare aeriană, în contextul războiului din Ucraina. Totodată, bugetul alocat Ministerului Apărării pentru anul 2023 este de aproximativ 1,7 mlrd. lei în creștere cu aproximativ 650 de mln. lei, în comparație cu cel de anul trecut. La începutul acestei săptămâni, președintele Maia Sandu a declarat că Rusia, sub protestele așa-numitei opoziții, intenționează să înlăture puterea de la Chișinău prin acțiuni violente.
Potrivit șefului statului, în aceste acțiuni subversive urmează a fi atrași cetățeni străini, al căror rol ar fi să declanșeze violențe în țară, iar în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe Partidul „ȘOR”, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”. În acest context, președintele a spus că Parlamentul trebuie să adopte în cel mai scurt timp proiectele de lege care vor oferi Serviciului Informaţii şi Securitate și Procuraturii instrumentele necesare „pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării”.
Ulterior, vicepreşedintele Partidului „ŞOR”, Marina Tauber a declarat că acuzaţiile Maiei Sandu au fost făcute exact în ziua în care Mișcarea Pentru Popor, din care face parte și Partidul „ȘOR”, dar și alte formațiuni politice și asociații obștești, a anunțat despre un marș de protest în fața Parlamentului pentru duminică, 19 februarie, pentru a obliga Guvernul să plătească integral facturile pentru lunile de iarnă.
Cu o reacție la acuzațiile lui Sandu a venit și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a declarat că autoritățile moldovenești folosesc retorica privind pregătirea unei lovituri de stat în țară pentru a distrage atenția populației de la eșecurile politicilor social-economice, despre care afirmă că provoacă tot mai multă nemulțumire în societate.
Oficialul rus a mai precizat că Moscova își dorește relații de prietenie cu Moldova, iar acuzațiile lansate de Chișinău la adresa Federației Ruse privind destabilizarea situației de securitate din țara noastră sunt nefondate.
