Presa din România face glume pe seama amenințărilor Maiei Sandu despre pregătirea unei lovituri de stat în Republica Moldova. Pe site-ul inpolitics.ro a fost postat un articol realizat de Bogdan Tiberiu IACOB, în care califică drept o „furtună într-un pahar,” declarațiile Maiei Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza situația politică în R. Moldova.
Articolul integral:
La Chișinău se derulează o furtună într-un pahar cu apă: conform președintei Maia Sandu, rușii plus alte cîteva popoare adiacente se ocupă de cîteva luni cu lovituri de stat menite să dărîme guvernarea legitimă de peste Prut. Un scenariu prost, foarte greu de vîndut românilor, care de la revoluție încoace au parte în medie de cîte o ”lovitură de stat” la fiecare doi ani așa că s-au plictisit de mult de toate formele acestora. Circul de la Chișinău are, mai degrabă, cu totul alte explicații, începînd cu marea dezamăgire numită Maia Sandu, cu situația economico-socială dramatică a țării și terminînd cu ascensiunea rusofililor în sondaje, semn că domnia euroatlantismului se apropie vertiginos de final.
Alerta de lovitură de stat declanșată ieri de Maia Sandu, cu absența oricăror probe, este pentru români vînzarea de castraveți grădinarilor. Poate scenariile ei vor fi prinzînd la alte state, dar nu și la noi, unde ”loviturile de stat” se țin lanț de trei decenii și le dau, periodic, toate forțele politice, prin rotație.
Cum s-a dovedit mai mereu, lipsesc și dovezile care să susțină acuzațiile grave, la fel cum mereu e lipsă la apel pedepsirea vinovaților.
Nici Maia Sandu nu a furnizat cea mai măruntă probă în povestea cu lovitura/loviturile de stat de la Chișinău. Mesajele oricum sunt derutante: pe de-o parte, Sandu a vorbit despre mai multe tentative deja produse și dejucate anul trecut, în perioada octombrie-decembrie, dar despre care la acea vreme nu a făcut referire. Pe de altă parte, ea vorbește și despre planuri de viitor, în derulare.
Despre care a aflat de la Zelenski, dar au fost confirmate și de serviciile secrete moldovenești. Tot fără minime dovezi, desigur.
Una dintre cheile problemei ar putea fi apelul Maiei Sandu la parlamentul moldovean să aprobe cît mai repede niște legi speciale, care să ușureze lupta autorităților de peste Prut cu forțele ostile care vor destabilizarea țării.
Încă nu știm despre ce legi e vorba și ce ar putea aduce ele.
La Chișinău, meciurile sunt, însă încinse.
Zilele trecute, doi deputați din partea comuniștilor și socialiștilor au băgat un proiect de modificare a codurilor penale prin care se va sancționa cu pușcăria de până la 9 ani orice propagandă sau tentativă concretă de ”lichidare” a statalității republicii, mai ales dacă ele sunt susținute din exteriorul țării.
„Chemările de aderare la un stat vecin, de participare la războaie străine, declarațiile de la tribuna Parlamentului despre inexistența limbii de stat și a statului – în orice altă țară din lume, astfel de declarații sunt calificate drept acte de înaltă trădare și îndemnuri la subminarea statalității și sunt pedepsite dur prin lege! Astăzi propunem un proiect de lege potrivit căruia orice apel la lichidarea Republicii Moldova sau unirea cu un alt stat să fie pedepsite. Deja astăzi, fiecare deputat, fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să se decidă pentru bunăstarea cărei țări luptă și să susțină acest proiect de lege”, a anunțat unul dintre inițiatorii legii, socialistul Alexandr Nesterovschi.
Conform acestei legi, în Moldova unionismul se va sancționa cu închisoarea; orice apel la unirea cu România te va putea trimite după gratii.
O legislație care e mai greu de adoptat azi, dar nu și după viitoarele alegeri, la care sondajele relevă o înfrîngere zdrobitoare a partidului Maiei Sandu, la fel cum nu îi dau prea mari șanse la un nou mandat prezidențial, anul viitor.
Teza loviturii de stat care a explodat la Chișinău trădează frica de viitor a Maiei Sandu, aflată pe tobogan electoral.
Rămîne de văzut în perioada imediat următoare dacă aceeași teză devoalează și intenția reală a promovării unei legislații ”speciale”, care riscă mai degrabă să tensioneze situația decît să o calmeze.
Moldova are deja o situație foarte specială; de la invazia rusă încoace e singura țară europeană, pe lîngă Ucraina, aflată în stare de urgență, prelungită la fiecare 60 de zile, deși argumentele cam lipsesc.
Iar frica Maiei Sandu e cel mai bine trădată de o decizie cel puțin șocantă, aceea de a forța demisia guvernului Moldovei într-o perioadă cînd ea singură recunoaște că, pe lîngă războiul din proximitate, țara se confruntă cu tentative ale unui grup de state precum Rusia, Belarus, Serbia ori Muntenegru de a ”destabiliza” țara prin ”mercenari” șamd.
A îndepărta guvernul fix în asemenea moment, fără explicații oficiale, înseamnă a trasa în imaginarul colectiv o linie clar de unire a tentativelor de lovitură de stat cu activitatea cabinetului Natalia Gavrilița.
Un joc riscant, foarte periculos pentru democrație pe care îl face președinta Maia Sandu; să vedem cît va întinde zgîrciul.
