80 la sută dintre monumentele de istorie și arhitectură din Chișinău riscă să se prăbușească în cazul unui cutremur puternic. Despre asta a anunțat fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, în cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV. Primăria din Chișinău, biblioteca municipală Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Casa Zemstvei sunt doar câteva dintre edificiile care ar putea fi distruse. În pericol se află și blocurile de locuit construite între anii 1940 și 1970, a căror termen de exploatare a expirat deja. Unele dintre ele sunt pline pline de fisuri, iar locatarii spun că nu se simt în siguranță.
Potrivit fostului director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, conform ultimei inventarieri efectuate de experți, acum zece ani, 80 la sută sau peste 600 de clădiri din capitală, care au statut de protecție, riscă să se facă una cu pământul, în cazul unui cutremur de intensitate înaltă.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director al Agenției de Inspectare și : „Restaurare a Monumentelor Inventarierea noastră, pe care am efectuat-o în 2010-2013, arată că 80% din acest Fond este într-o situație avansată de degradare. Au probleme de rezistență. Deci, fisurile care au fost constatate practic la fiecare monument vorbește că este o situație problemă. Și în caz de forse majeure, în cazul nostru cutremur cu un grad înalt, evident, consecințele pot fi grave.”
Edificiile aflate în pericol, se află în centrul vechi al Chișinăului, adică în zona cuprinsă între străzile Albișoara și Alexei Mateevici, Ismail și Mihai Viteazul. Risc de prăbușire există și în cazul clădirii Primăriei.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director al Agenției de : „Inspectare și Restaurare a Monumentelor : „ Păi, dacă veți petrece câteva clipe în clădirea primăriei… Eu mi-aduc aminte când eram consilier municipal și aveam ședințele în sala rotundă, de pe colț, și până la reabilitarea bulevardului trecea o mașină de tonaj sau un troleibuz… și iată veți vedea cum se zguduie clădirea. Asta înseamnă că ea are probleme de rezistență. Ea are nevoie de o consolidare.”
Un proiect de restaurare a clădirii a fost elaborat încă în 2016, însă o planificare bugetară, pentru aplicarea acestuia, nu a fost prevăzută de Consiliul Municipal Chișinău nici până acum, mai spune fostul consilier municipal. Reprezentanții Primăriei au confirmat existența unei astfel de inițiative.
NATALIA IXARI, consilier pe comunicare al primarului general al municipiului Chișinău : „Doar că în situația de criză în care domnul primar a preluat mandatul șu după două-trei luni a început coronavirus, după care a început criza energetică, după care a refugiaților, acest proiect s-a pus pe pauză, după care vom reveni la această idee. ”
Din cauza stării lor deplorabile, unele dintre obiectivele istorice reprezintă pericol chiar și astăzi. Un exemplu este Moara cu aburi, numită și Moara Roșie. Clădirea abia de se ține, iar pentru a evita prăbușirea acesteia, de jur împrejur au fost instalate suporturi metalice. Oamenii spun că edificiul trebuie restaurat, până nu a fost distrus de un cutremur.
„Desigur că, în primul rând, vor avea de suferit astfel de clădiri, care deja sunt în stare avariată, dar la cel mai mic cutremur ele, probabil, se vor ruina. Toate mașinile astea care stau aici, vor ajunge sub dărâmături. Măsuri trebuie de luat, pentru că vine acel moment când totul e pierdut iremediabil și atunci nimic nu este posibil de recuperat.”
„Ori trebuie luată de aici, ori trebuie restaurată.
– Sunt astfel de clădiri un pericol, mai ales pentru oameni? /Numaidecât. E periculos. Eu nu știu cu oamenii pun aici mașinile, de acolo poate să cadă ceva în orice moment.”
Vila urbană a familiei Herța și cea a lui Moisei Kligman, biblioteca municipală Bogdan Petriceicu – Hașdeu, Casa Zemstvei, precum și alte peste 600 de clădiri istorice din capitală ar trebui marcate cu roșu.
DAN VIZITIU, reporter Orizont TV : „Un alt edificiu care, potrivit specialiștilor, s-ar prăbuși în urma unui cutremur puternic este Casa cu locuinţele profesorilor gimnaziului nr.1 pentru băieţi, construit între anii 1853–1854. La peste un secol și jumătate distanță, clădirea de la intersecția străzilor Bodoni și București, a ajuns într-o stare deplorabilă – pereții sunt crăpați și decojiți, iar acoperișul este gata să cadă în orice moment. Construcția reprezintă un pericol pentru trecători chiar și astăzi. Niște garduri improvizate și tăblițe de avertisment, sunt singurele măsuri de protecție împotriva pericolului iminent.”
O altă categorie de clădiri, supuse acelorași riscuri, sunt blocurile de locuit construite în anii 40-70, a căror termen de exploatare este depășit. Unul dintre ele este amplasat pe strada Vasile Lupu. Edificiul construit încă în anii 50 a crăpat la mijloc, în urma unui cutremur, produs cu aproape 20 de ani în urmă. Acum, pereții sunt împânziți de fisuri. Unii locatari au refuzat să discute cu noi, alții ne-au spus că le este frică, dar din cauza stării deplorabile a construcției, nu-și pot vinde apartamentele.
„ Când au cumpărat copiii casa, eu o noapte am plâns, pentru crăpătura asta, dar ei nu m-au ascultat.
– Pentru că v-a fost frică?
– Mi-a fost frică. Dacă se repetă încă un cutremur? Și Doamne ferește casa s-a…
-Cine vede crăpătura, toți refuză și în primul rând dacă a stat în apartament și a văzut cum podelele se zgâlțâie ei se întorc, spun, că bine, noi revenim.”
Și alți oameni care locuiesc în blocurile vechi din împrejurimi susțin că nu se simt în siguranță și că autoritățile ar trebui să repare sau să renoveze aceste locuințe.
„ Într-adevăr e periculos, mai ales ceea ce vezi, îți faci griji. Iată cât ne rugăm la SEL să vie să facă reparație pe scări – n-au bani, n-au bani.”
„Eu vorbesc despre Coca, aceste cămine de 16 etaje sunt într-o stare groaznică, acolo chiar a fost un caz când a căzut balconul și omul a murit.
Ne temem foarte mult, dar cum să nu ne temem? După ce am văzut ce s-a întâmplat în Turcia, se poate să nu te temi?”
„Șapte grade, deja nu va rezista. Nu va rezista, la noi se consideră o zonă seismică puternică. Doar când au fost mai înainte cutremure au fost foarte multe distrugeri, undeva au mai proptit, dar să construiască din nou sau să demoleze sau să facă ceva… Casele avariate cum au fost avariate, așa avariate au și rămas.”
Consecințele unui cutremur puternic ar putea fi foarte grave, motiv pentru care statul trebuie să se gândească la strategii de salvare a vieților omenești, susține Ion Ștefăniță.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor : „Consecințele sunt grave, dat fiind faptul că a dominat inacțiunea. Noi nu am realizat proiecte care să sporească rezistența pentru aceste clădiri. Vorbesc despre Fondul construit, care se atribuie secolului 19 – începutul secolului 20. Articolul 42 din Legea Ocrotirii Monumentelor a rămas mereu pe hârtie. Statul nu a finanțat nici la nivel central, nici la nivel local, ca aceste bunuri, pentru care RM le-a atribuit statutul de protecție, să le facă așa ca să fie rezistente.”
Reprezentanții Primăriei Chișinău ne-au spus că vor găsi mai târziu un specialist care să ne ofere informații despre situația fondului locativ și planurile de renovare a clădirilor. Anterior, reprezentanții instituției au spus că nu există statistici referitoare la starea blocurilor de locuit. Iar cei de la Ministerul Culturii nu au răspuns apelurilor noastre. Am încercat să aflăm dacă instituția are un plan de salvare a edificiilor istorice și arhitecturale, însă ministrul în exercițiu Sergiu Prodan, deși ne-a răspuns, ne-a spus că l-am telefon pe un număr privat și să ne adresăm la serviciul de presă, care așa și nu ne-a mai răspuns.
