Partidul „ȘOR” a contestat hotărârea adoptată de majoritatea parlamentară a PAS privind prelungirea stării de urgență, cu încă 60 de zile. O sesizare în acest sens a fost depusă, astăzi, la Curtea Constituțională, de către deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova, dar și juristul formațiunii, Vadim Banaru, scrie Partidulsor.MD.
Potrivit deputatului Marina Tauber, nu există niciun temei pentru prelungirea stării de urgență. Asta în condițiile în care Guvernul, Parlamentul și toate celelalte autorități ale statului au competențe depline și pot să întreprindă orice măsură în condiții și termene legale.
„Hotărârea Parlamentului de a prelungi starea de urgență este una abuzivă, care încalcă principiul separării puterilor în stat. În sesizare, am adus mai multe argumente, printre care faptul că Guvernul, Parlamentul și alte instituții ale statului sunt funcționale și nu există niciun risc, nicio necesitate de a continua starea de urgență. Moldova este singura țară din regiune în care este prelungită starea de urgență. Prin urmare, considerăm că, prin astfel de decizii, se urmărește scopul de a comite abuzuri, încălcări, de a fura banii publici, de a încălca drepturile omului, pentru ca PAS să se mențină cu orice preț la putere. Sperăm că magistrații Curții Constituționale vor lua în considerare toate argumentele noastre, inclusiv faptul că de mai mult de un an starea de urgență a fost prelungită nejustificat. Sperăm că judecătorii CC vor lua o decizie corectă”, a declarat Marina Tauber, în fața Curții Constituționale.
La rândul său, deputatul Vadim Fotescu a adăugat că fracțiunea Partidului „ȘOR” s-a pronunțat întotdeauna împotriva prelungirii stării de urgență.
„Moldova se află în stare de urgență de mai bine de un an. De fiecare dată am întrebat Guvernul Gavrilița ce decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nu puteau fi aprobate în regim normal sau de urgență de către Parlament sau executiv? Răspuns la această întrebare nu am primit nici până astăzi. Motivele pentru care a fost creată CSE nu mai sunt actuale”, a adăugat Vadim Fotescu.
Iar deputatul Reghina Apostolova a declarat următoarele:
„Ori de câte ori Guvernul vine cu propunerea de a prelungi starea de urgență, niciodată nu am auzit argumente noi în favoarea acestei solicitări. Scopul acestei decizii este de a încălca Constituția țării noastre, așa cum ne-a obișnuit actuala guvernare. Sperăm că magistrații Curții Constituționale vor lua o decizie corectă”.
Și juristul formațiunii Vadim Banaru a declarat că hotărârea Parlamentului privind starea de urgență reprezintă un abuz și violarea Constituției.
„Constituția țării noastre este călcată în picioare de către actuala guvernare, în cel mai cinic mod. Principiul separării puterilor în stat din țara noastră nu mai funcționează. Moldova este republică parlamentară, toate instituțiile statului sunt funcționale. Prin deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale, lobate în Parlament, sunt îngrădite drepturile civile, încălcate drepturile la întruniri, au fost întocmite liste ale persoanelor juridice și fizice, care au fost sancționate. Curtea Constituțională trebuie să intervină, deoarece este singura autoritate care garantează supremația Constituției, și să declare neconstituțională hotărârea Parlamentului privind prelungirea stării de urgență”, a menționat juristul Vadim Banaru.
Fracțiunea Partidului „ȘOR” a depus și la sfârșitul anului trecut o sesizare, la Curtea Constituțională, prin care a contestat prelungirea situației de urgență. În 26 ianuarie, Curtea Constituțională a sistat procesul privind constituționalitatea hotărârii Parlamentului în acest sens. La examinarea sesizării s-a constatat paritate de voturi. Conform procedurilor jurisdicției constituționale, în astfel de cazuri, procesul se sistează, iar actul contestat rămâne în vigoare. Prin urmare, Partidul „ȘOR” constată că atât timp cât voturile s-au împărțit, iar Curtea nu a putut lua o decizie demonstrează că prelungirea permanentă a stării de urgență ridică mari semne de întrebare nu doar printre autorii sesizării, ci și în rândurile judecătorilor Înaltei Curți.
