Republica Moldova nu riscă să fie zguduită de seisme devastatoare. Aceasta ne-a comunicat într-un interviu, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoara. Specialistul explică afirmația prin faptul că țara noastră se află sub incidența zonei seismice Vrancea, unde, de obicei, au loc seisme slabe sau moderate.
Directorul Institutului de Seismologie spune că pentru țara noastră cutremurele puternice sunt o excepție. Iar cel mai recent seism înregistrat la noi a avut loc în dimineața zilei de luni, 6 februarie, la ora 3:28. Cutremurul avut loc în județul Buzău, România, la adâncimea de 18 km și a fost de 4,5 grade pe Richter, cu reducere din intensitate spre periferii.
IGOR NICOARA, directorul Institutului de Geologie și Seismologie: „Însuși pe teritoriul Republicii Moldova cutremure cu magnitudine înaltă nu se înregistrează, cea mai înaltă a fost în zona de nord, mai mult ca o excepție, periodic ele se întâmplă, dar sunt mici”.
Totuși, întrebat dacă Moldova va avea ca alte state un sistem de alarmă, specialistul a spus că acesta necesită investiții suplimentare.
IGOR NICOARA, directorul Institutului de Geologie și Seismologie: „Nu este aplicată o alertă specială, dar utilizăm aplicațiile care sunt valabile pentru teritoriul României, participăm la elaborarea unor aplicații comune. Am putea elabora un sistem de avertizare temporar, dar necesită niște investiții suplimentare și asigurarea unui semnal stabil”.
Igor Nicoară spune că la noi nici n-ar fi nevoie de un astfel de sistem.
IGOR NICOARA, directorul Institutului de Geologie și Seismologie: „Numai să ne închipuim că persoana cu circa 20-30 de secunde, înainte de propagarea undelor seismice va primi un sms cu anunț că va avea loc așa un cutremur, asta va fi primul șoc, când vine unda seismică încă un șoc. Pentru oameni simpli nu vedem mare eficiență”.
În același timp, în cazul sesizării cutremurilor, seismologii avertizează diferite instituții cum ar fi Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, uzinele industriale, spitalele, Centralele Termoelectrice și autoritățile centrale precum Președinția și Guvernul.
IGOR NICOARA, directorul Institutului de Geologie și Seismologie: „Conform prevederilor anterioare, care au mai fost, noi înștiințăm Guvernul, Președinția, din motiv că sunt instituțiile responsabile pentru situații excepționale. Dar am avut și experiențe când ne-am adresat cu informația și la numerele de telefoane indicate nimeni nu a răspuns”.
Cele mai mari cutremure din Republica Moldova au avut loc în anii 1940, 1977 și 1986, cu magnitudinea între 6,9 și 7,4 pe Richter. Cel mai puternic a fost cel din 1940. Agenția Națională a Arhivelor a publicat un filmuleț video cu dezastrul de atunci. Cu epicentrul în zona Vrancea, seismul a avut o magnitudine de 7,4, s-a produs noaptea și a durat 45 de secunde, scrie instituția.
Din imaginile făcute publice, se văd mai multe clădiri distruse, inclusiv monumente de arhitectură, tavane prăbușite și bucăți din tencuială căzute. La operațiunile de lichidare a consecințelor au fost implicați soldații, echipele de salvare cu tehnica manuală de care dispuneau, dar și oamenii simpli, care ajutau localnicii să-și evacueze bunurile rămase în clădirile distruse. A fost primul mare cutremur din România contemporană. Numărul victimelor a fost estimat la 1.600 de morți și 12.100 de răniți.
Cifra exactă a sinistraților nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri, mai spune Agenția. Cel din noaptea de 5 spre 6 martie a anului 1977 a avut o intensitate de 7,2 grade și potrivit unor date a afectat aproximativ 12 mii de clădiri, iar seismul din 31 august 1986 a avut o intensitate de 6,9 grade și a cauzat, în capitală, 2 decese și circa 50 de răniți, afectând 4 blocuri de locuit.
Conform gradației Richhter cutremurile mai mici de 5 grade sunt considerate slabe, de 6 – 7 grade – moderate, dar care pot avea efecte, iar cele de peste 7 grade sunt cutremure puternice ce pot provoca pagube semnificative și mari.
