Creșterea datoriei de stat cu 17 miliarde a stârnit un val de reacții negative. Fostul prim-ministru, Ion Chicu este de părerea că această povară, pusă de guvernare pe umerii cetățenilor este mai grea chiar și decât cea din 2014, atunci când s-a furat miliardul. În cadrul emisiunii PULS, ex-premierul a atras atenția și asupra suportului macrofinanciar oferit de către partenerii de dezvoltare, menționând că nu este vorba de granturi, ci de împrumuturi care trebuie rambursate.
ION CHICU, fost prim-ministru: „La capitolul, sunt bani suficienți, și aici este o întrebare, pentru că deja avem datele privind datoria de stat în 2022, + 17 miliarde a crescut datoria de stat. Adică povara pe care noi toți o lăsăm generațiilor viitoare a crescut cu 17 miliarde de lei. Și atunci când manifestăm atâta bucurie și fericire, că a mai venit un oaspete înalt și zice că asistența macro-financiară o majorează cu încă nu știu cât acolo, noi trebuie să știm că acestea absolut toate sunt credite, care ulterior îi lăsăm pe copilașii noștri. Cum trăim și cum dormim cu acest gând o să mai vedem”.
Ion Chicu a comparat această povară financiară cu cea din 2014, atunci când s-a produs furtul miliardului.
ION CHICU, fost prim-ministru: „Povara financiar-bugetară pe care o plasează guvernanții actuali pe umerii bugetarilor va fi mai grea decât acea pe care am preluat-o în 2014. Repet, în 2022, datoria de stat, adică acea administrată de Guvern, care va fi restituită din taxe și impozite, a crescut cu exact 17 miliarde de lei. Cât s-a furat în 2014? 14 miliarde”.
Menționăm că, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în 2022 Datoria de stat externă şi internă a Republicii Moldova s-a majorat considerabil anul trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, în 2022 aceasta a crescut cu circa 17 miliarde de lei, ajungând la aproximativ 95 de miliarde.
În data de 31 ianuarie, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, premierul Regatului Danemarca, a declarat că UE este gata să majoreze suportul macrofinanciar până la 296 de milioane de euro.
Astfel, la suma aprobată anterior de 150 de milioane de euro, Comisia Europeană a decis alocarea a încă 145 de milioane. Dintre aceștia, circa 45 milioane de euro sunt granturi, iar cea mai mare parte a sumei, 100 milioane de euro, împrumuturi oferite țării noastre.
